on the verge of extinction... again

Kreator, Szczecin, 5 iunie 2018

TL;DR - Inca nu-mi vine sa cred... am supravietuit unui concert in Polonia! Si inca nu-mi vine sa cred ca mi-a iesit din gura un exorcise my demons in fata lui Sami!

case din zona Tegelort, pozate in timp ce asteptam autobuzul 222 care trebuia sa ma duca la Alt-Tegel, de unde urma sa iau metroul

Multumita faptului ca spectacolul Hollywood Vampires se intamplase mai devreme (de la 20 la 22), am ajuns in camera de hotel inainte de miezul noptii. Dar mi-a fost greu sa adorm si, cum a doua zi m-am trezit devreme, am plecat la drum pe minus la capitolul odihna.

Fiind romanca si destul de obisnuita cu Berlinul, sunt destul de increzatoare ca ma descurc cu mijloacele de transport in comun. Dar tot am avut un moment de panica atunci cand, dupa ce am iesit de la metrou si am urcat in S-Bahn la Wedding, am vazut ca pe display-ul din vagon scrie... Ostbahnhof! Ceee? Nu, nu, nu!

Eu trebuia sa merg in directia cealalta! Nu e ca si cum as sti toate statiile pe de rost, Berlinul are o retea imensa, dar... atat stiam clar: eu trebuia sa merg catre vest, iar Ostbahnhof era, dupa cum sugereaza si numele... catre est! Din fericire, urmatoarea statie a fost Westhafen, asa ca s-a dovedit ca display-ul era beat, iar eu in trenul in care trebuia sa fiu.

Hollywood Vampires, Berlin, 4 iunie 2018

Cand a fost anuntat turneul, am sarit imediat sa-mi iau bilet la concertul asta. Pentru ca Berlin, oras cunoscut, in care eu pana acum m-am simtit in siguranta, zboruri ieftine... Apoi am vorbit cu Dany, care fusese si la concertul Aerosmith. Mi-a zis ca sigur vine, dar nu e prea incantata de locatie. Ca sunt pietre in care poti sa te impiedici pe jos. Ca e mult de alergat pana la gard si scena e inalta. Mehehe... asta m-a facut pana la urma sa-mi iau bilet si la Frankfurt, dupa recomandarea lui Alex. Dar bineinteles ca n-aveam sa renunt nici la concertul de la Berlin!

micul si minunatul comerciant roman

Postarea asta s-a nascut duminica la draci. N-a fost planificata, dar am ales ca in cele din urma s-o public.

Se da una bucata brontozaurel si o lista de chestii de rezolvat cu mai putin de 24 de ore inaintea unei plecari de exact patru saptamani din tara. Printre ele, condimente si ceva rechizite de la Obor. Si, daca tot e acolo, de ce sa nu-si ia si ceva fructe pentru cat a mai ramas inaintea plecarii/ escala de la Bruxelles (ca in aeroporturi e mai greu sa gasesti fructe si, daca sunt, sunt la suprapret).

planuri, colectia de toamna-iarna 2018

Poate putin cam tarziu, avand in vedere ca toamna deja a inceput, atat calendaristic, cat si in materie de concerte (mai multe despre asta intr-o alta postare detaliata despre concertul de luni), dar... inca nu e totul clar.

Totusi... sa vedem ce e batut in cuie la momentul asta.

Europe la Dublin pe 12 septembrie. Am mai spus probabil asta, dar mie chiar imi place ce au scos post-reuniune, asa ca... ii vad inca o data! Recomand in primul rand Start From the Dark si ultimul album.

Austria - and then it never came

Cum am ajuns in Austria si cum a fost la concertul Kreator de la Linz.

N-as mai fi vrut sa plec. Si, la cat de obosita eram dupa noaptea precedenta, asa as fi stat in pat sa dorm pana tarziu... dar a trebuit sa ma trezesc devreme, sa-mi strang lucrurile imprastiate prin toata camera, sa-mi fac bagajul si sa plec la gara. Pentru ca apoi sa ajung in Viena la timp ca sa vad cum sunt hraniti pinguinii de la zoo in dimineata aia.

In tren, am trait unul din putinele momente in care m-am bucurat ca nu-s de-a locului: un tip din nu stiu ce secta era la vanatoare de victime. S-a retras imediat cand i-am raspuns in engleza.

pijamale noi

... pentru blog!

Pentru ca era cazul si voiam sa fac asta de muuulta vreme. Doar ca mi-a fost teama de cat timp imi va lua, avand in vedere ca m-am apucat sa fac prima data modificari la blog in august 2009 si am reusit sa am o tema oarecum functionala de-abia la inceputul lui 2012. Nu ca as regreta ceva, am invatat multe in felul asta.

Daaar... se pare ca am mai invatat ceva si de atunci pentru ca ce-am facut deja din tema asta am facut in doua zile.

Mai sunt inca destule de facut, in primul rand de adaugat link-urile catre diverse pagini, dar am zis ca ii dau drumul la apa asa deocamdata.

Bucuresti, cum sa nu-l iubesti?

Nimic nu spune Bine ai venit in Bucuresti! asa cum o face dulcele miros de salam care te intampina atunci cand iesi din aeroport si te urci in 783. Amestecat bineinteles cu cel de transpiratie pentru ca autobuzul ala e mereu plin.

Cersitul agresiv e la moda sau ce? In ciuda faptului ca nu prea ies din grota, m-am trezit acostata de cel putin trei persoane care mi-au cerut bani ca sa-si ia de mancare... poftiiim? Stiti, eu muncesc pentru banii pe care-i fac si nu sunt extraordinar de multi, dar n-as face in veci asta. N-am, nu-mi iau, aia e, ma duc acasa si muncesc sa fac bani... dar nu cersesc! Ce mama dracului?!

crazy world

Fara legatura cu albumul Scorpions, in caz ca s-a gandit cineva la asta.

Dupa ce mi-am luat biletul pentru concertul Kreator din Szczecin, am inceput sa ma documentez in legatura cu locatia de concert. Cautat poze pe net, luat la puricat paginile Knockout Productions si Peron 5, trecut prin Google Translate toate comentariile la postarile legate de eveniment. Pentru ca, in caz ca nu era deja clar, nu inteleg nici boaba de poloneza. O sa fie primul meu concert intr-o tara in care nu inteleg absolut deloc, deloc limba.

Kreator, Linz, Posthof, 8 aprilie 2018 ❤

Cum am ajuns in Austria.

Linz, 7 aprilie. Oricat de obosita as fi fost dupa cele aproape 36 de ore de cand plecasem de acasa, n-am putut rezista tentatiei de a merge in recunoastere pana la Posthof. Pe harta, nu era departe, dar parea complicat si, la fata locului, s-a dovedit a fi chiar mai complicat pentru ca trebuia sa trec peste, pe sub si chiar inconjurand linii de tren industriale si o autostrada.

10 ani

Acum zece ani, prima postare pe blogul asta. Despre iepuroi de ciocolata. Unele lucruri nu se prea schimba. In continuare ma simt vinovata cand "stric" figurine de ciocolata reprezentand diverse animalute dragalase.

Probabil as fi avut o colectie ceva mai impresionanta (aaa... colectie de iepuroi de ciocolata) la momentul asta daca excursia in Austria n-ar fi fost cu autocarul. Toate produsele de Paste erau la jumatate de pret, dar mi-a fost frica sa iau mai mult de o figurina micuta si compacta pentru ca nu stiam cum ma voi intoarce cu ele in astfel de conditii.

Austria - headed for disaster

Titlul e dintr-o piesa Annihilator care imi place in draci - Speed. They say I'm crazy and I'm headed for disaster...

Iar bucata asta descrie perfect cum ma simteam inainte de excursia in Austria. O tara in care nu mai calcasem niciodata, desi era probabil singurul loc in care as fi plecat daca n-as fi ajuns sa tin prezentari la conferinte sau sa creez un precedent pentru ca eram disperata sa mai vad inca o data live trupa de la care a pornit totul.

Insomnium, Bucuresti, Quantic Pub, 22 martie 2018

Cred ca oricine ma cunoaste stie ca sunt moarta dupa ei de cand i-am descoperit, acum vreo zece ani. Si imi doream de multa vreme sa ii vad live, dar intai s-au suprapus faptul ca eu eram studenta si falita, iar turneele lor erau scurte si putine, iar apoi s-au intamplat chestii aiurea de fiecare data cand ar fi trebuit sa-i vad, ori in partea lor, ori in partea mea.

Deja spuneam, desi oarecum in gluma, ca sunt blestemata cand vine vorba de vazut trupa asta live, dar acum veneau in Bucuresti aproape de ziua mea... it was supposed to be revenge!

Kreator, Bucuresti, Arenele Romane, 25 ianuarie 2018

TL;DR - Wow! Au fost extraordinari, atat pe scena, cat si dupa, hehe!

Istorie personala

I-am descoperit acum vreo opt ani, cu videoclipul pentru Hordes of Chaos. Care totusi nu m-a facut sa sap si dupa altceva.

programul primei zile B'Estfest 2012: Kreator ar fi inceput la ora 1:30 noaptea

Apoi au scos Phantom Antichrist in 2012 si asta a reusit sa-i "promoveze" la statutul de trupa pe care vreau s-o vad live. Am luat in considerare sa-i vad la B'Estfest, dar erau singura trupa de pe afis de care eram cu adevarat interesata la momentul respectiv, festivalul nu mai era la Romexpo, ci la mama dracului si nu aveam incredere in optiunile de transport, mai ales la orele alea din noapte... asa ca am spus pas.

Helloween, Bucuresti, Romexpo, 15 decembrie 2017

TL;DR: Band rocked, security sucked huge donkey dicks.
Istorie personala

In toamna lui 2016, a picat ca o bomba: Stop! Drop everything! - se reunesc dovlecii! Adica Helloween cu toata lumea din anii '80. Toata lumea care mai e inca in viata, pe Ingo nu-l mai aduce nimeni inapoi.

Ca dupa aia lumea a inceput sa comenteze ca mai sunt doi fosti membri de prin anii '90 in viata e alta poveste. Na, probabil unii voiau sa vada Helloween in versiunea Slipknot, cu noua membri pe scena. Si probabil si cu coliziunile si oasele sparte pe care le implica asta, ca sa fie tacamul complet.

Oricum le e putin mai greu acum sa incapa mereu pe scena - Weiki glumea ca trebuie sa fie mereu in garda si intr-o inregistrare de pe YouTube, Andi se impiedica si pica peste Kai. De parca faptul ca au trei chitaristi acum inseamna ca daca doi sunt dezmembrati se poate face unul din bucati...