on the verge of extinction... again

Postarea asta as fi vrut sa fie despre altceva. As fi vrut sa fie despre desene animate... despre The Nutcracker and the Mouseking, despre The Little Troll Prince, despre Aladdin, despre All Dogs Go to Heaven. As fi vrut sa fie despre programare... despre ce am mai lucrat, despre chestii interesante de care m-am impiedicat. As fi vrut sa fie despre ceea ce probabil era cea mai putin proasta stare din ultimele doua luni... despre lenjerie cu parfum de migdale. As fi vrut sa fie despre muzici... despre ce concerte Eric Clapton, Ramones, Nirvana, Aerosmith, Iron Maiden, AC/DC am mai facut rost, despre Cryptic Wintermoon, pe care i-am descoperit acum aproximativ o saptamana.

Duminica dimineata, aproximativ ora 10 (edit: nu aproximativ, cu maxim doua minute inainte, ca tocmai mi-am mai adus aminte un detaliu). Pic in pat dupa o noapte lunga. Ma gandesc ca n-o sa stau totusi mult intinsa, am totusi planuri... si pentru ziua de duminica si pentru saptamana care urmeaza. Soneria. Injur in gand si imi trag patura peste cap. Go to Hell! Soneria. Iar. Injur iar in gand. Si imi incearca usa (edit: in timp ce imi porneste radioul, ca asa-l setasem sambata, sa porneasca la 10 dimineata). Ohooo, acum nu doar ca injur in gand, dar si sar la verticala. Si imi dau seama ca e tati... surpriza!

Back into Hell. In doar cateva ore. Si nu mai am chef de nimic. Nici de toate planurile pe saptamana asta, nici de ce m-a rugat tati. Vreau doar sa zac in pat. Ah, da, stiu, nici n-o sa fac absolut nimic altceva timp de cateva zile. Sunt obosita, n-am mai dormit de peste 40 de ore. Sunt murdara, sambata seara apa calda s-a transformat in apa inghetata fix dupa ce am intrat sub dus asa ca am renuntat la a-mi mai spala si parul, iar duminica a fost tati aci asa ca n-am mai avut chef. Si parul meu arata ca dracu' acum. E brontozauru' meu mare si tin enorm la el, dar aveam nevoie sa fiu singura. N-aveam chef de cumparaturi, n-aveam chef de iesit prin ploaie... Ah, si daca exista vreun zeu al turtei dulci, cu siguranta ma uraste. Le dadusem indicatii alor mei ce sa-mi ia - au luat complet altceva si a mai ajuns si facuta praf. Am vrut sa iau cand am iesit la cumparaturi cu tati alte doua cutii - cand am ajuns la casa, nu se poate, nu-s bagate in sistem. Am vrut sa-mi iau eu punga pe care ii rugasem pe ai mei sa mi-o ia... mai gaseste-o daca poti...

Cine ar mai refuza un produs primit cadou la cumparaturi? Produs care costa 225 lei? Tipele de la casa isi cautau maxilarele inferioare pe podea. Au incercat sa-mi zica ceva de valoarea produselor, bla bla. Mersi, am si eu ochi sa vad cat costa la raft. Si sincer nu imi pasa. E chiar amuzant sa constat ca preferintele mele se indreapta catre unele din cele mai ieftine cosmetice ale lor - azi am plecat cu ghiozdanul plin de acolo - patru geluri de dus, trei sapunele, doua creme de maini, doua parfumele, un balsam de buze si o crema exfolianta. 126 lei. Daca s-ar oferi si produse care sa ma pasioneze pentru punctele alea de pe cardul de fidelitate normal ca nu le-as refuza - azi au contribuit la umplerea ghiozdanului si cutia cu globuri de pom si patura primite pentru runda asta de cumparaturi (arata dragut, chiar daca nu ma pasioneaza materialele folosite, globurile sunt din plastic, iar patura e genu' de patura care place babelor), iar la runda trecuta chiar m-am bucurat de demachiantul cu musetel (pana acum nu m-am inteles cu nici unul din demachiantele folosite, dar se pare ca asta mi se potriveste de minune). Dar ce draci sa fac eu cu parfumu' ala sau cu crema antirid? Da, stiu, as putea sa vand, mai ales ca am ramas cu sub 10 lei pana dracu' stie cand dupa ce mi-am luat chestiutele frumos mirositoare si animalu' pufos. Imi pare rau, nu ma pricep sa vand. As putea face cuiva un cadou. Imi pare rau, nici la asta nu ma pricep. Sunt prea antisociala pentru asa ceva.

Mi-e somn. Mi-e greata.

Doar un gand. In timp ce eram cu tati la cumparaturi. M-am oprit la peste. La pesti vii. Nu prea pareau in regula. Unul din ei era ranit urat, se vedea carnea... M-am simtit putin ca ei... You're not getting out of here alive... you're going to die... and so am I...