on the verge of extinction... again

Asaaa. Parintii i-au spus copilului toate astea. Da' dupa aia se intorc acasa dupa-amiaza si incep sa scoata de pe pe sub haine diverse maruntisuri sterpelite de la lucru si isi povestesc unul altuia in fata copilului ce smecherii au mai invatat sa le scoata de acolo. Sau poate si-au facut firma si copilu' ii vede cum falsifica facturi. Si daca pune intrebari si compara ce l-au invatat parintii cu ce fac chiar ei... o incaseaza. Sau poate copilu' alearga ca un copil ce e prin casa si tranteste nu stiu ce bibelou de-al ma-sii pe jos. Cine l-a spart? Copilu' spune "eu" ca asa a fost invatat, sa nu minta. Si o incaseaza ca era nu stiu ce bibelou de la mamica si tu copil nerecunoscator nu ma iubesti cum ma iubea mamica si cum o iubeam eu mamica si aveam grija sa nu-i sparg bibelourile de la mamica ei. Si poate se aduna cu alti parinti de alti copii si incepe fiecare pereche de parinti sa se laude cu copilu' propriu, ca vai, al meu e asa cuminte si linistit, nu strica nimic si copilu' face da' mami nu tii minte cand am spart bibelou' si o incaseaza si pentru asta. Sa tot respecti porunca aia cu sa nu minti. Si sa-i tot dai de gol pe aia care mint.

Na, se face copilu' de scoala, mege la scoala, intamplator e in aceeasi clasa cu alti doi copii din blocuri vecine, vai, ce bine ca pot sa se intoarca impreuna acasa, nu? Pacat ca incep comparatiile cand se intalnesc parintii intre ei si incep sa discute ce-o fost la testu' ala sau alalalt. Sau se poate intampla ca parintii sa inceapa sa discute in fata copilului chestii de genu' na, sigur nu stiu ce coleg de-al lui are note mari pentru ca tac-su/ ma-sa e nu stiu ce. Si asa incepe si copilu' sa se simta nedreptatit si sa aiba ceva cu colegu' respectiv. Sau se poate intampla ca parintii sa cheme acasa nu stiu ce profesor la o cafea sa discute nu stiu ce nota proasta a copilului. Si asa invata copilu' ca o nota se poate aranja cu un cadou bun. Sau poate copilu' baga in el ca porcu' si se face cat porcu', nu e in stare sa scoata o nota decenta la sport, da' vai, cum sa-i strice sportu' media, asa ca parintii fac rost de-o scutire la sport. Si asa invata copilu' ca daca n-ai chef de ceva, incepi sa te plangi de sanatate pentru ca vai, tu nu esti in stare.

Ce rezulta? Un copil care a invatat ca sa minta, sa fure, sa mituiasca & altele inrudite sunt niste chestii perfect in regula pentru ca el, saracul, e mereu nedreptatit pentru ca ma-sa si tac-su nu umbla cu zgarda de diamante la gat. Un copil frustrat. Si prost. Din parinti la fel de destepti. Un copil care crede ca toate magariile lui sunt scuzabile pentru ca el n-a avut sansa altora. Dar ale altora sunt intolerabile. Asa apar standardele duble.

In caz ca se intreaba cineva ce-i cu postarea asta... am febra, delirez, saptamana asta am imbogatit producatorii de servetele (d-alea de sters mucii), tocmai mi-am vazut ingerul mortii in oglinda... uitasem ca mi-am luat tricoul alb si nu pe cel galben pe mine si pe moment n-am gasit alta explicatie la figura alba care se holba la mine. As mai fi aberat ceva, da' o inchei aici, simt o nevoie acuta sa-mi vomit mucii si sa-mi vars pe nari ciocolata calda si limonada de azi. Si am nevoie sa ma spal pe fata ca mi-au transpirat pleoapele. Ah, sa zicem ca asta e continuarea de la cadavrele care put servite cu prajiturele. Si inca o chestie: daca gasiti dulciuri spaniole Virginias cu lichioruri, incercati-le - sunt dementiale!

Edit: Mai tine minte careva teletextu'? Candva butonam si eu la un televizor. Au trecut opt ani, da' inca tin minte unele canale. Printre ele, CNN. Aveau o chestie pe teletext care se numea "CNN Quote of the day" sau ceva de genu' asta. Si unele chiar imi placeau mult. Asa ca m-am apucat sa le notez... intr-o agenda sparlita de mami de la fabrica. Una cu coperti maro de piele. Si acum o am. Cu citatele. Doar ca... nu stiu, nici n-am nevoie sa le citesc, cumva inca le tin minte pe toate. Nu stiu cum dracu'... unu' din ele era "don't let us make imaginary evils, when you know we have so many real ones to encounter" (Oliver Goldsmith, "The Good-Natured Man") - un fel de hai sa nu ne mai simtim asa persecutati, ca nu e cazul... eu as pune-o chiar sub forma "the world is not out to get us... because the world doesn't care about us that much..." Mi se pare mie sau chiar e foarte mult narcisism in toata... sa-i zicem credinta (eu i-as zice altfel, titlul celui de-al doilea album al trupei cu care a pornit la drum ametitu' care primeste multi lilieci cadou si pe care o sa-l vad in noiembrie) asta cum ca toti ne vor raul si ca ne fac sa fim nevoiti sa scurt-circuitam trasee, sa jucam murdar... altii ne fac sa fim asa, nu e alegerea noastra, nu, nuuu! L'enfer, c'est les autres...