on the verge of extinction... again

... unde n este un numar foarte mare.

Si scarba la puterea n*(n-1). Scarba de mine, scarba de tot restul lumii, inclusiv de oamenii pe care ii plac. Scarba de mine chiar daca m-am descurcat sa fac niste chestii la care credeam ca nu ma pricep. But that was yesterday...De ieri dupa-amiaza nu prea am mai facut nimic in afara de a sta ca planta in fata calculatorului. Statul asta a fost intrerupt doar de 2 plimbari nocturne... ambele scurtate brusc dupa ce m-am trezit inconjurata de javre. Macar de ambele dati s-au gasit oameni care sa sara sa ma apere (now that doesn't happen often!) ca eu pur si simplu inghetasem pe loc. Si nu, nu provocasem cu nimic javrele. Poate doar cu faptul ca am indraznit sa ma plimb visatoare pe un trotuar pe care il considerau al lor. Scarba pentru ca azi nu prea am facut altceva decat sa dorm si tot ma simt groaznic de obosita. Scarba pentru ca mi-ar placea sa ma apuc de niste chestii utile si interesante, legate de facultate si de alte cursuri la care m-am bagat... dar nu ma simt in stare sa incep nimic. Desi mi-ar placea... Desi mi-au placut cursurile. Pentru ca nu m-am simtit pe dinafara, ca n-am avut senzatia ca oamenii aia ar vorbi limba chineza, pentru ca nu m-am plictisit chiar daca au tinut muuulte ore, pentru ca am fost in stare sa dau raspunsuri la intrebari si sa pun si eu intrebari nu chiar idioate.

Insa mor de ciuda ca altora li se intampla unele chestii care mi-ar placea sa mi se intample mie in momentul asta... de fapt nu doar ca mi-as dori... am nevoie disperata sa mi se intample ca sa ies din starea asta scarboasa... Dar vad ca nu se intampla nimic desi eu am facut tot ce ma pricepeam sa fac... si inca nici un rezultat... si asta de vineri seara! Da, bun, sfarsit de saptamana, zile lenese pentru toti si toate, dar eu sunt disperata, imi vine sa-mi smulg tot parul din cap...

Ah, si cica am zis ca fac clatite. Au iesit 3 discuri cu care as fi reusit sa-mi sparg capul... daca as fi fost suficient de fraiera sa-mi dau cu ele in cap... Oh, nevermind, at least I can get things right when it comes to programming...

Nightwish. Good ol' Tarja days. Among the few things that can help right now. Si imi imaginez sprancene ridicate din partea celor cu care mai schimb cate o vorba la telefon sau pe Y!M ca parca nu stiu sa dau decat raspunsuri monosilabice. Si desenez litere imaginare cu degetul pe tablia patului. Si ma joc cu un inel mult prea larg pe care nu-l port niciodata. Si ma gandesc la o floare alba pe un plastic rosu. Si la un DVD cu un concert Dio... daca as putea sa-mi aduc aminte unde l-am vazut. I'm on my own, know that?