Dimineata. Vreme insorita, dar racoroasa. Singurul zgomot e cel facut de botine pe treptele din fata blocului. Si incerc sa-mi dau seama cum se vede din exterior. Cred ca e destul de evident pentru oricine ca e mama. Asemanarea e fenomenala. Nasul, obrajii, mandibula... Incerc sa fiu totusi atenta pe unde calc in timp ce incerc sa ma tin dupa ea si sa ma termin de incaltat, imbracat... Tipic! Intotdeauna fac asta. Ma opresc pe scari sa-mi leg sireturile, imi iau ultimele haine din mers in timp ce ies din bloc. Si apoi imi scot oglinda si strugurelul. Si am un moment de "oh..."
"Si tu vrei sa-mi dai masina?" o intreb in timp ce incerc sa fiu atenta atat la ce incleiez din buze cat si la bordura pe care topai.
Nici un raspuns.
"Tu ma vezi ce fac?" insist eu... de fapt intrebarea e "te gandesti ca foarte probabil o sa fac asta si la volan?" dar nu o spun cu voce tare.
In ianuarie scriam asta. Cred ca e clar la ce se refera titlul. E cel mai placut zgomot pe care il are Brasovul pentru mine - zgomotul produs de aripile lor. Vineri dimineata a fost singura data cand am vazut asa multi la piata. Si nu m-am putut abtine sa nu-i pozez. Sunt asa frumosi...
"Oh... pacat de masina..." si arat spre oglinda lipsa.
Se uita si mama spre masina.
"Da... stii ca si noua ne-o furat..."
"Da... pacat de masina. E faina, G. are una la fel... il tii minte?"
"Da..."
Nici eu nu stiu ce mi-a venit. Stiu ca il tine minte. Uneori ma intreb... Atunci cand m-a luat in brate in fata ei... oare ea s-a gandit vreun moment...
Pandora...
"Brasovul merita asa ceva... si totusi... mai sunt atatea alte probleme mari..."
Mama nu face decat sa ma aprobe din nou.
"Da"
"Uite!" Dincolo de cealalta alee, e plin de gunoiaie. Sticle de plastic, cartoane murdare..."La tine cum e?"
Ridic din umeri la intrebarea ei.
"Exact la fel..." Si oftez. S-au schimbat multe lucruri in bine. Si totusi... Da, se planteaza flori, da, s-au amenajat parcuri, da, au aparut tomberoane ecologice. Nesimtirea oamenilor insa nu s-a evaporat. Isi arunca in continuare gunoaiele pe unde se nimereste. Asta e valabil si pentru Brasov si pentru Bucuresti.
De vorba cu tati, la telefon.
"Ce face brontozaurelul?"
"Brontozaurelul tocmai si-a parcat ghetele."
Il bufneste rasul.
"Si cum si-a parcat brontozaurelul ghetele?"
"Mai bine decat si-a parcat brontozaurul masina aseara"
Da, o rautate din partea mea, dar cu o seara in urma ma intrebasem (si in nici un caz pentru prima data!!!) pe parcursul intregului drum de la gara pana la ei acasa cum dracu' de mai are el carnet.
