nasul ca si stapana
Adica usor fraieribil. Incapabil sa se prinda din prima care-i sursa mirosurilor care ii atrag atentia.
Nici nu-i de mirare ca personajul meu preferat din desenele Disney e Goofy (si mor de ciuda ca exact cu el nu am prins niciodata vreo surpriza in ouale cu surprize). Exact asa sunt si eu...
Acum vreo doua saptamani. In metrou. Am simtit la un moment dat un miros. Delicios miros! Mmm... ce bine miroasea. A ceva bun, bun de tot. Mmm... am inceput sa ma intreb de unde ar fi putut sa vina oare. M-am uitat in dreapta, m-am uitat in stanga. In vagon nu mai erau decat foarte putini oameni si nici unul nu avea nimic care sa para ca ar fi putut sa produca mirosul ala divin. Am adulmecat in continuare. De unde venea? A ce exact miroasea? Si, din nou, de unde venea? Dupa o vreme m-am prins. Venea... de la mine!
Mirosul ala delicios era al deodorantului meu cu aroma de mar copt si nuca... pe a carui eticheta scrie "DO NOT DRINK!" - now ain't life grand?
Zilele trecute am comis-o iar. Adica am iesit cand stiam ca am ceva la bord si ca e foarte probabil sa mi se faca rau. Dar trebuia sa-mi caut para de dus. A mea a crapat si acum imi iese apa prin lateral si trebuie sa-mi tin degetele pe ea intr-un mod ciudat si incomod ca sa nu tasneasca aiurea pe toti peretii. Am avut dreptate. Mi s-a facut rau. Cu putin ajutor la accelerare si din partea mea, pentru ca am zis ca mai bine o termin repede si vomit intr-un cos de gunoi din parcarea real decat dracu' stie pe unde. Si dupa aia m-am intors la toaletele din complexul comercial ca sa ma spal pe maini. Oricat de varza eram, n-am putut sa nu remarc ca apa mirosea cam aiurea. N-am dat mare importanta, mi-am tras doua palme ude peste fata si m-am carat. Ceva mai tarziu, ajungeam acasa. Si cand am vrut sa mananc din covrigii luati inainte de a ajunge in real... m-a pocnit un miros aiurea. Hmmm, probabil nu ma spalasem si cu sapun pe maini dupa ce ajusesem acasa si inca imi miroseau mainile de la apa aia. Doar ca... si dupa ce am frecat bine la maini cu sapunul meu cu aroma de mar si m-am intors in bucatarie la covrigi am simtit in continuare mirosul ala.
Venea chiar de la covrigi...
Sa tot am incredere in nasul propriu...
3 pareri
- cine
- Lillee
- cand
- joi, 15 septembrie 2011 la 22:02:00 EEST
- cine
- brontozaurel
- cand
- joi, 15 septembrie 2011 la 22:05:00 EEST
- cine
- Anonymous
- cand
- joi, 3 noiembrie 2011 la 13:03:00 EET
partea amuzanta e ca damful de alcool provenea de la prietetenul meu care si de la 1 metru cand vorbera cu mine i-a servit un miros de palinca :)
ai zis o chestie interesanta care a creat niste legaturi la mine "nasul ca si stapana.Adica usor fraieribil." - cauta asta pe net "Brain.Games.Part01.Watch.This.720p.HDTV" - sunt 3 parti, o sa-ti placa
Da-ti si tu cu parerea!
Mai jos se pot scrie tampenii. Nu mai mari ca alea de mai sus...
Insa inainte de orice altceva, vezi cum se comenteaza: indrumar tehnic si reguli!
HTML acceptat: <b>, <i>, <a href=""> (fara alte atribute)