on the verge of extinction... again

maruntisuri

  • The Easter Bunny Cometh! Vineri am gasit in cutiuta postala primul pliant cu oferte de iepuras. Sper macar ca oamenii care au fost cu ideea sa fie catolici pentru ca pana la cel ortodox mai e mai bine de o luna. In orice caz, ciocolata cu lichior mie imi suna delicios.
  • N-as vrea sa mai scriu despre mizerii din astea, dar e plin de cretini. O, da, ce noutate, nu-i asa? Unii dau foc tomberoanelor ecologice. Altii sparg geamurile de la metrou. Altii se tin dupa mine cu masina din fata spitalului pana aproape de metrou (aproape 20 de minute de mers!!!) claxonand si strigand dupa mine sa le dau numarul de telefon. Da, purtam fusta scurta, dar scurta inseamna doar atat... scurta, nu de tip "curea"/ "aproape inexistenta". Tot ce am putut sa fac a fost sa nu ma uit pe directia respectiva si sa ma prefac surda. Si sa astept putin inainte sa traversez strada prin fata lor, suficient cat sa ma ajunga din urma un batran care sa traverseze in acelasi timp cu mine, intre mine si masina. Nu de alta, dar am patit-o si pe asta. Sa se trezeasca un bou sa ridice intentionat piciorul de pe frana si sa claxoneze lung, doar, doar oi intoarce capul.
  • I won't be able to say I'm in my early twenties anymore. I'll have to say I'm in my mid twenties. De vineri. Brrr! Pe undeva inghet. Brrr! Fac un sfert de secol. Brrr! Acum 5 ani faceam 20 de ani. Logic, stiu. Ideea era alta. Eram fericita. Si acum la fel. Aniversarile dintre au fost triste si gri. Macar de cifrele rotunde sa fie bine, nu?
  • Despre umarul meu. Dupa runda 2 de kineto s-au topit aproape 100% si frustrarile mele legate de faptul ca nu arata la fel umerii cand ridic bratele in lateral. Complet functionala eram si inainte, problema mea era strict de ordin estetic. Sa vad ca acum e aproape insesizabila diferenta a facut minuni pentru moralul meu. Azi am fost iar la spital la control. E totul in regula... ca de obicei. Si, da, asta e mereu un plus pentru moral. Mai trebuie sa merg peste o luna si putin, dupa sarbatori. Dar... au trecut deja peste 7 luni de la incidentul din vara. Si m-am [cam] saturat. Sa-mi pierd vremea mergand pana la spital, asteptand. Sa stiu ca nu pot spune ca s-a derminat definitiv. Forever and for always. S-au purtat fenomenal de frumos cu mine, dar vreau sa pot spune ca e un capitol incheiat.
  • Entuziasmul. Oriunde, oricand. Fie ca e vorba de ceva pentru facultate sau de ceva ce m-am apucat sa fac eu singura acasa. Nici nu mai tin minte de cand nu m-am mai simtit asa. Imi place. E o senzatie fenomenala.
  • Blog. Atatea ganduri, atatea intrebari... mai putine frustrari in ultima vreme... sau poate ca nu mai putine, doar mai putin capabile sa-mi strice dispozitia. Dar deja mi-e teama. A inceput sa ma sperie gandul ca altii citesc ce scriu eu aici. Uneori as vrea sa-l tin pe privat pentru vecie... ceea ce e echivalent cu a nu mai scrie deloc. Pentru ca oricum imi tin gandurile, intrebarile si frustrarile pentru mine. Si nu mai pierd timp scriind. Sau sa pun doar poze cu dulciurile pe care le-am incercat, poze cu cosmetice si animale de plus, poze din Bucuresti si sa mai povestesc din cand in cand cate o chestie amuzanta care mi s-a intamplat in urma cu multa vreme. No loss, anyway. My writing sucks anyway.

3 pareri

cine
sorin
cand
marți, 17 martie 2009 la 04:47:00 EET
Pe mine m-a ajutat ce ai scris, omul cela drag mie, ce a trecut printr-un AVC, a avut parte de incurajari tot timpul (in urma sfaturilor tale), umbla singur acuma, ridica mana dreapta deja pana in dreptul umarului si e din ce in ce mai voios, isi recapata pofta de viata. Iti sunt dator si pentru portiile de aducere aminte de vremurile in care am fost nepermis de tanar, pentru astea iti multumesc.
Iar acelor cretini le-as povesti (in stilul lui DeMaio) despre ciocnirea cosmisca dintre tatal betiv si mama depravata, rezultatul nefast fiind la vedere dar, fie pentru ei fericirea celor saraci cu duhul.
cine
junkb0x
cand
miercuri, 18 martie 2009 la 01:51:00 EET
Oh, ce dor imi era sa vin pe la tine, in vizita. Si sa te gasesc acasa.
Ma bucur ca gasesc entuziasm, o sa vin mai des, poate e molipsitor su mi se lipeste si mie de degete, plec cu el in pat si sa ma trezesc zambind.
cine
brontozaurel
cand
miercuri, 18 martie 2009 la 12:44:00 EET
@sorin: si eu iti multumesc frumos pentru cuvintele astea

@Cristina: esti mereu binevenita si sper si eu ca entuziasmul meu sa fie molipsitor :)

Da-ti si tu cu parerea!

Mai jos se pot scrie tampenii. Nu mai mari ca alea de mai sus...
Insa inainte de orice altceva, vezi cum se comenteaza: indrumar tehnic si reguli!
HTML acceptat: <b>, <i>, <a href=""> (fara alte atribute)