on the verge of extinction... again

urasc sarbatorile legale

pui de...?

Pentru ca si ele ma urasc pe mine. Si ma faulteaza urat. S-a intamplat de Paste, s-a intamplat si acum. Urasc sa nu pot rezolva ceva care arde, moare, tipa doar pentru ca e sarbatoare si nu se lucreaza. Nu e ca si cum as fi stiut de dinainte ca sa pot s-o fac cu o zi in urma. De Paste am aflat fix in dimineata aia. In cazul asta am aflat noaptea trecuta, dupa miezul noptii.

Unu. Doi. Trei. Cuburi de gheata. Si suc de coacaze peste. In paharul cu cei doi catei. Strans cele patru cuburi de gheata sarite pe jos atunci cand am scuturat tavita. Daca n-ar fi fost zi libera... s-ar fi terminat totul deja. Mult mai bine decat mai poate avea sansa sa se termine acum. As fi scapat cu o zi mai repede, o zi in care sa pot sa-mi revin fizic. Asa... nu doar ca o pierd, dar am sansa de a inrautati lucrurile. Wait till tomorrow... mi-e scarba de mine.

Mi-a fost foarte rau duminica dimineata. Si mi-a fost frica ca poate de data asta am mers prea departe. Si ce? Nu e ca si cum m-as fi invatat minte. Ca si cum m-as invata vreodata minte. Am comis-o din nou luni. Si din nou azi. Mi-a fost rau si azi, o sa-mi fie rau si maine si nici nu prea imi mai pasa.

De ce mi-ar pasa? Ne intelegem de minune.

asemanari sinistre

La telefon. Cu tati. Nu mai tin minte despre ce si nici nu conteaza. Si la un moment dat imi spune...

"Doamna mama e pe aici prin jur cu un biscuite cu gem pe el..."

In acelasi timp, in Bucuresti, in bucataria mea.

Sinistru...

PS - Si tocmai mi-am adus aminte de videoclipul asta - "irritate all the ones who hate..." Se potriveste perfect... Iar eu sunt perfect de acord cu comentariul ala care spune "damn this band for changing style..."