Cred ca titlul spune totul. Si sper ca intr-o luna sa mai fac o postare din asta in care sa intre si noul clip Aerosmith. Cel pe care il filmeaza azi. Dar sa incep cu lista asta...
Epica. Ciudatel clipul, piesa m-a lasat la inceput rece. Mi-a intrat pe sub piele dupa cateva ascultari, desi este departe de ceva ce ar putea ajunge sa se incadreze la obsesii. In orice caz, inaripatul este genial!
Sau ce am invatat in seara/ noaptea asta ca nu e bine sa faci.
Sunt seri in care visez la diverse chestii. Si uit. De toate chestiile care merg prost. Ceea ce e o minune, pentru ca sunt atatea. In fine... Si ma apuca asa un chef de topait, de tumbe... Pe muzica, bineinteles. In seara asta a fost Nightwish. Ce anume fac pe fiecare piesa depinde de cum suna piesa respectiva. Pe piesele care au bucati linistite si bucati intense sar peste scaune pentru ca de obicei pun pauza dupa cinci sarituri, asa ca am nevoie de intervalul ala de "liniste" in care nu fac altceva in afara de cativa pasi saltati plus scuturat picioarele. Pe piesele mai "liniare" ma indoi, fac cativa pasi saltati, cateva tumbe... chestii care iau mai putin timp... si mai putin spatiu (nu parcurg alergand tot holul jumatate din camera ca apoi sa sar peste scaun si sa incerc sa ma opresc pana in perete... plus ca dupa aia trebuie sa ma grabesc sa ajung iar in capatul holului ca sa am timp sa bag toate sariturile pana cand piesa devine iar linistita).
In seara asta. Penultima piesa din playlist, She Is My Sin. Si eu eram deja uda leoarca de transpiratie la sfarsitul ei (au fost 14 piese in total - n-am mai facut chestia asta in ultima vreme si mi-a fost teama ca nu mai rezist pana la sfarsit daca fac un playlist de doua ore- doua ore si jumatate). Ultima piesa, Sleeping Sun...
Cateva sarituri intr-un picior in timp ce il scuturam pe celalalt. Si o tumba cu spatele. Chinuita. Bleh... Si apoi am mai vrut sa incerc una. Dar de data asta...
Vorbeam ceva mai devreme cu un prieten din Londra. Si m-a intrebat cum a fost Pastele. N-aveam chef sa povestesc despre asta, asa ca am bagat poze... Cu porumbeii, cu ciocolata de Paste, cu iepuroii cu care m-am jucat, cu noul tricou cu Bugs Bunny & Lola, din gradina botanica.
Si mi-a zis ca se pare ca am avut un Paste grozav. Iar eu m-am blocat. Si am schimbat subiectul.
Nici eu nu sunt sigura pe ce vreau, ce gandesc de fapt. Nu stiu daca pur si simplu e vorba de faptul ca nimic nu ma multumeste vreodata sau de tendinta de a prezenta doar partea acceptabila si de a tine pentru mine restul. Din moment ce din exterior lucrurile par roz inseamna ca... ori nu ma pricep eu sa vad partea buna, ori nu vreau sa arat la exterior partea proasta. Sau mai exista si a treia varianta care e de fapt o combinatie intre primele doua...
Stiu insa sigur ca ma simt obosita, lipsita de energie. As vrea doar sa zac undeva si sa ascult muzica. Piesa asta ma bantuia in timp ce ne plimbam azi ieri prin gradina botanica.