on the verge of extinction... again

Pentru ca in ultimele zile au iesit la suprafata piese noi de la doua din trupele mele preferate. Asa ca... in ordine invers cronologica...

Azi, primu' single de pe noul album Motorhead, pe numele lui Aftershock. Piesa se numeste Crying Shame si poate fi ascultata aici. M-a prins din prima si i-am tot dat play in draci in dupa-amiaza asta. Si am topait prin casa suficient incat sa-l fac gelos pana si pe iepurasu' Duracell. E de bine. E de foarte bine.

Mi-ar placea enorm sa am sansa sa-i vad iar. Desi eu n-am stiut asta pana alaltaieri (mbine, dracu' o fi stiut asta din timp), Mikkey Dee a fost in Berlin fix in saptamana in care am fost si eu acolo.

Tot legat de Motorhead, draperia asta e la un geam intr-unul din blocurile din complexu' de langa Auchan Titan. In mod normal, eu nu prea am treaba cu intrarea in parcarea Auchan din partea aia. Dar acum am la ce sa ma holbez cand trec pe acolo... drace, vreau si eu o draperie ca aia... Stiu, sunt usor (?) obsedata cand vine vorba de trupa asta... si cine ma cunoaste stie ca nu de putini ani...

Acum nici o saptamana, ceva de la Insomnium - Ephemeral de pe EP-ul cu acelasi nume. Piesa e cea de mai jos.

Si eu nu sunt foarte sigura ce parere am. Imi place, imi place mult chiar, dar parca sunt tot mai "slefuiti" cu fiecare album. Si daca in cazu' One for Sorrow chiar am apreciat asta si am avut o reactie de genu' au crescut frumos... acum nu mai sunt asa sigura. Versurile imi plac de mor, ca intotdeauna, dar muzica nu mai creeaza aceeasi atmosfera ca inainte.