on the verge of extinction... again

Postarea asta s-a nascut duminica la draci. N-a fost planificata, dar am ales ca in cele din urma s-o public.

Se da una bucata brontozaurel si o lista de chestii de rezolvat cu mai putin de 24 de ore inaintea unei plecari de exact patru saptamani din tara. Printre ele, condimente si ceva rechizite de la Obor. Si, daca tot e acolo, de ce sa nu-si ia si ceva fructe pentru cat a mai ramas inaintea plecarii/ escala de la Bruxelles (ca in aeroporturi e mai greu sa gasesti fructe si, daca sunt, sunt la suprapret).

Bineinteles, nu prea multe. Pentru ca nu poate sa le lase in urma, nu poate nici sa-si umple jumatate de rucsac cu ele. Sa fie clar, notiunea de bagaj de cala nu exista pentru brontozaurel, iar noua politica Ryanair nu-ti mai permite acum sa iei in cabina un bagaj peste 35cm x 25 cm x 20cm fara sa platesti extra. Iar in dimensiunile alea brontozaurelul trebuie sa-si inghesuie viata pe patru saptamani, asa ca mult spatiu pentru fructe nu ramane.

Totusi, un sfert, o treime de kilogram de struguri? Sa zicem jumatate, ca poate nu vand asa putin? Se duce la taraba de la intrare unde au struguri negri cu 3 lei. Zice ca vrea o jumatate de kilogram, tipul da sa ia o punga, dama care era cu el la taraba se opune.
Nu vindem la jumatate, doar la kilogram!

Brontozaurelul se invarte pe calcaie si pleaca mai departe. La o alta taraba, alti struguri, acelasi pret. Dama care vinde o indeamna sa guste, dar cand se lamureste ca brontozaurelul nu vrea decat jumatate de kilogram...
Da-te dracului in Carrefour si ia cu opt lei daca nu vrei decat jumatate de kilogram!

Brontozaurelul ramane masca. Si se cara, bineinteles urandu-i de "bine" in gand.

Sa precizam ca struguri cu 3- 4 lei se puteau lua in saptamana respectiva si din destule magazine mari, daca dadeai putin atentie promotiilor. Diferenta fiind ca nu te trimitea nimeni la dracu' daca doreai mai putin de un kilogram.

Altfel, cu nici doua ore inainte, brontozaurelul avusese parte de o experienta foarte diferita pe partea de relatii cu clientii. Gresise in mod stupid cand facuse rezervarea pentru autocarul catre Oberhausen si se trezise cu o rezervare in octombrie in loc de septembrie. Injurat in gand, chit ca era vorba doar de 5 euro, apoi... hm, parca Tim ii spusese candva ca se pot totusi modifica rezervarile.

Asa ca urmatorul pas fusese sa intrebe daca se mai poate face ceva. Iar raspunsul fusese politicos. Si de folos. Chit ca fusese vina ei si nu era vorba decat de 5 euro. Iar intrebarile puse in timp ce era ghidata prin procesul de rebooking fusesera de om putin picat de pe luna...