on the verge of extinction... again

Ca mine! Dar exact ca mine!

Miercuri, 1 iunie. Am fost la Penny. Cel de pe Pallady. Aveau nectarine la reducere. Am luat una, am cantarit-o pe cantarul de la raionul de fructe. 90 de grame. Am mai luat doua-trei maruntisuri si m-am dus sa platesc tot. Am fost usor surprinsa pentru ca totul a costat mai mult decat ma asteptam, asa ca pe drum am inceput sa studiez bonul. Si am constat ca nectarina mea devenise 125 de grame pe ala. Am ajuns acasa si am cantarit-o pe cantarul din bucatarie. La fel ca la raionul de fructe. Ceea ce era de asteptat pentru ca mai luasem chestii de calibru similar si stiam ca nu prea trec de 100 de grame.

Miercuri, 8 iunie. Povestea s-a repetat aproape identic cu o pruna. Acelasi magazin, aproximativ aceleasi gramaje, nu m-am trezit sa verific pana acasa. In conditiile in care cu o zi inainte luasem o pruna de dimensiuni asemanatoare dintr-un alt Penny si aia nu ajunsese sa cantareasca cu 38% mai mult la casa fata de raionul de fructe.

Mbine. Sa speram ca macar acum m-am invatat minte.