on the verge of extinction... again

... sau poate chiar mai multe.

Simt nevoia sa ma autofaultez pentru ca este oribil de frustrant daca n-o fac. Da, ma trimite inapoi cu zece pasi cand n-am reusit sa castig decat cinci. Da, plang dupa. Da, s-ar putea sa ma faca sa pierd fix singurul lucru pe care mi-l mai doresc acum.

Dar daca n-o fac ma invart ca o fiara turbata prin casa si nu ma simt in stare sa fac altceva, sau sa ma gandesc macar la altceva. Si pierd zile intregi asa. Si nici asta nu ajuta cu nimic.

Am busit al doilea partial. De fapt nici nu l-am mai dat, pentru ca interesul meu pentru curs a scazut pe masura ce a crescut interesul pentru propriile mele frustrari legate de sarbatori. Ah, da, asta era fix cursul ala interesant la care n-am vrut sa renunt pentru un loc de munca de care am nevoie disperata. Ce dragut, o luna si jumatate mai tarziu l-am dat dracului.

Asa ca acum... turbez. Pe de o parte simt nevoia s-o comit, ca sa se termine dracului cat mai repede si sa ma simt si eu dupa aia in stare sa ma apuc de ceva. Pe de alta parte, stiu ca o sa ma faulteze ai mei, asa ca daca o fac si eu nu am nici cea mai mica idee cat sau macar daca o sa pot sa-mi revin pana pe 20.

20 fiind data la care merg la Brasov de Craciun. Si ma intorc pe 21. Am ales datele in ideea ca aveam termenul la o tema pe 19. Doar ca acum am dat dracului cursul si mi-as dori sa merg mai devreme, ca sa pot spune cat mai repede ca am terminat-o cu Craciunul de anul asta, dar deja mi-am luat biletele de tren pentru ca nu mai puteam sa astept, pentru ca altfel nu prindeam reducere pentru cumparat in avans.

Si ma bantuie chestia asta. You sadly died in vain...