on the verge of extinction... again

[A se remarca faptul ca de data asta n-am mai fost lenesa si am scris imediat dupa concert...]

Amorphis. I-am descoperit in urma cu vreo doi ani. Cu piesa asta. Bineinteles, multumirile merg din nou catre YouTube Related Videos. Am tot frecat-o, am inceput sa sap dupa alte piese. Si dupa o vreme am ajuns si la piesa asta. Si m-a pocnit ca am mai auzit-o candva. Nu stiu exact cand, stiu doar ca era inainte de facultate, nu stiu cum dracu' pentru ca nu ascultam mare lucru pe atunci... Dar tin minte clar acel "there are no flowers on your grave".

Acum aproximativ o jumatate de an au scos un nou album, The Beginning of Times. Primul dupa ce i-am descoperit eu. Merita ascultat...

M-am bucurat cand am auzit ca vin si la noi. Am vrut sa merg, dar asta a fost in mai multe momente sub semnul intrebarii. Am umblat ca nebuna pana am reusit sa-mi iau bilet la concert. Vodafone, Orange, Humanitas, Germanos... ba n-au hartie pe care sa printeze, ba sunt biletele blocate si nu se pot cumpara... Complet ilogic, dar incepusem sa ma gandesc ca poate n-ar trebui sa merg, poate exista un motiv pentru care tot incerc sa-mi cumpar bilet si nu pot. Dar pana la urma mi-am luat bilet de la diverta. Si apoi saptamana trecuta...

... incepusem sa ma gandesc din nou ca poate n-o sa merg. Ca poate o sa fac iar cum am facut anul trecut la Sabaton, cand nu m-am mai prezentat, desi aveam bilet de doua luni si imi si plac in draci. Pentru ca ma simteam prea defecta ca sa merg. Chiar daca am tot frecat concerte in ultima vreme si de la "mmm, chiar imi plac" am ajuns la "vai, cat imi plac!"

Dar pana la urma am tras o fuga ca sa-i vad. Aaa... si cand spun ca am tras o fuga, o spun foarte la propriu. Am adormit de dimineata dupa o noapte nedormita, cand m-am trezit inca aveam de lucru, am intarziat mult in fata calculatorului si am plecat de acasa de-abia dupa 17:20. Da, da, stiu... Eu, aia care se ducea mereu devreme la concerte. Am fugit pana la metrou. Inca nu-mi vine sa cred. Ca n-am cazut lata, ca plamanii mei n-au intrat in greva... ca am simtit ca mi-a fost chiar usor.

La iesirea de la metrou m-am uitat la ceas. 19:02. Aproape ca s-a prabusit cerul. Pana cand m-am prins ca tot nu i-am schimbat ora. Stiu, sunt groaznica! Am ajuns acolo... am intrat! Pentru ca era deschis. Pentru ca nu stiam locul, nu mai fusesem niciodata acolo. Pentru ca nu m-a intrebat nimeni nimic decat dupa mai bine de jumatate de ora (timp in care Leprous se pregateau pe scena, iar urechiusele mele au tras concluzia ca o sa-mi placa... la momentul respectiv nici macar nu stiam care din cele doua trupe sunt). Si n-am fost data afara nici dupa ce mi s-a spus ca se asteapta afara. Dar sunt eu cuminte si am iesit singura. Doar ca mi-a luat ceva timp ca sa pot sa fac asta. Pentru ca tot aduceau inauntru diverse si n-aveam pe unde sa trec. Si dupa ce am trecut am descoperit ca blocasera una din usi si nu mai puteam sa ies.

Accesul a fost putin decalat. Ni s-a zis ca va mai trebui sa asteptam o jumatate de ora, dar nu cred ca a durat atat de mult pana la urma. Intre timp, se stransese multa lume si incepusem sa ma intreb unde dracu' pot incapea atatia inauntru. Am reintrat intre primii cinci, am putut sa-mi aleg loc bun in fata scenei. Loc bun insemnand de la centru putin spre dreapta (dreapta mea, cum ma uitam la scena). Adica ideea era sa fie undeva intre Tomi si Esa.

Nahemah

Eu nu mai auzisem de ei pana atunci. Aveam candva bunul obicei de a ma informa in legatura cu trupele din deschidere. Obiceiul se pare ca a decedat strivit de linii de cod. Adica asta am facut in loc sa ma documentez. Totusi, exista si o parte buna. Am avut o surpriza placuta. Habar n-am ce-au cantat, dar mi-au sunat bine, chiar daca nu prea s-a auzit vocea in unele momente. Si la sfarsit, unul dintre chitaristi mi-a oferit un moment amuzant cand si-a bagat barba in tricou ca sa nu-l incomodeze. Na, ca pe-asta cu barba bagata in tricou n-o mai vazusem pana acum. Poza din lateral e singura poza care mi-a iesit clara (e drept ca nici n-am facut multe, cred ca doar vreo sase).

Leprous

Dupa cum am mai spus, nici de ei nu mai auzisem. Si au fost si ei o surpriza placuta. Au aparut pe scena "la uniforma", toti cu camasi, cravata sau... ufff, ma bufneste rasul la cuvantul papion, toti in rosu cu negru si si-au filmat bucata. Au fost foarte vioi si probabil le-ar fi prins bine o scena mai mare, pentru ca au fost cateva momente in care s-au ciocnit sau s-au impins unul pe altul la o parte. Au avut cateva probleme tehnice, la un moment dat unul din chitaristi era in genunchi incercand butoane. Un cablu de la un microfon a ramas prins in... naiba stie ce, era plin de cabluri incurcate acolo pe jos, asa ca solutia s-a numit impins chitarist la o parte si luat microfonul din fata lui, ca ala avea cablul liber si se putea sari cu el. Piesele care m-au prins au fost Thorn si Waste of Air de pe ultimul lor album, Bilateral. In caz ca se intreaba cineva, le-am identificat in ce-am gasit pe canalul lor de YouTube (damn useful tool). As aprecia ajutor in cazul pieselor care ori nu s-au lipit asa tare de creieras incat sa pot sa le identific, ori poate nici n-am material pe YouTube dupa care sa le identific. Update: in setlistul Leprous au mai intrat Forced Entry, Mb. Indifferentia, Restless si posibil si Bilateral. Ah, va rog nu radeti de cat de "clara" a iesit ultima poza.

Amorphis

Am asteptat ceva mai mult de jumatate de ora pana sa intre pe scena. Si apoi... evident, a venit si momentul mult asteptat si au aparut pe scena. Fusesem eu lenesa, dar macar in legatura cu ce piese facusera setlistul Amorphis la concertele precedente ma documentasem. Mi s-a parut in regula, chiar daca bineinteles ca au lipsit cateva piese care imi placeau. Dar e clar ca o sa fie o minune daca ajung vreodata la un concert al unei trupe care chiar imi place si se intampla sa faca setlistul absolut toate piesele care imi plac.

Au inceput cu doua piese de pe The Beginning of Times - My Enemy si Mermaid, care mie chiar imi plac. Au urmat The Smoke, una din preferatele mele de pe primul album cu Tomi Joutsen, Eclipse si inca o piesa de pe noul album - Crack in a Stone. Au fost in total patru piese de pe ultimul album si toate au fost in prima jumatate a concertului. Au continuat cu o piesa din perioada cu Pasi - Greed, de pe Tuonela. Si apoi Tomi a facut un brontozaurel fericit... pentru ca a anuntat Sampo. Da, stiam ca o sa fie, vazusem si poze cu setlistul, dar logic ca nu retinusem exact ordinea pieselor. Dupa care a venit piesa care imi tot venea in minte pe drum: You I Need, tot de pe cel mai recent album. Am ascultat-o de destul de multe ori si mi-a intrat pe sub piele.

Cam pe la jumatatea concertului au existat si doua tentative putin comice de crowd surfing. Si una de stage diving. Doar ca era cam aerisit in zona aia si au cazut printre. Ma rog, cel putin de unde stateam eu si de pe scena (i-am vazut razand) s-a vazut a fi ceva amuzant. Mi-a fost lene sa caut pe YouTube, dar daca intamplator da cineva de o inregistrare a momentelor, i-as fi recunoscatoare daca mi-ar spune si mie. Si a mai fost si o tentativa de ceva intre dans si mosh pit prin spatele meu (dar nu va ganditi la nimic brutal doar pentru ca am scris mosh pit).

Si dupa ultima piesa de pe noul album a urmat o parte aproape doar cu piese vechi, din perioada cu Pasi: Vulgar Necrolatry, Into Hiding, o alta preferata de-a mea, Magic and Mayhem si piesa aia care ma tot bantuie - Alone. Cu Sky Is Mine printre ele. Apoi au parasit scena...

Pentru putin timp. Au revenit cu Silver Bride, dupa care au continuat cu o piesa mult asteptata de brontozaurel si, judecand dupa reactiile din jur, si de restul publicului: My Kantele. Si apoi s-a terminat, de data asta de tot, fix cu piesa multumita careia am aflat de ei - House of Sleep. Piesa pe care Tomi ne-a cerut sa o cantam impreuna si a indreptat de mai multe ori microfonul catre public. Si in timpul careia a venit pe marginea scenei si a inceput sa dea mana cu lumea. Si cand a ajuns la mine... n-a mai fost ceva de genul "slap!", mi-a apucat mana cu ambele maini si mi-a strans-o bine si a zis ceva. Mi-ar placea sa cred ca a fost ceva de genul "thank you", pentru ca stiu ca m-am agitat acolo ca o nebuna, dar adevarul e ca... dracu' mai intelegea ceva in nebunia din momentul ala...

M-am intors... pe jos. Pentru ca s-a terminat la 23:15, iar eu am mai ramas. Daca as fi plecat repede probabil nu as fi pus gherutele pe setlist si nu m-as fi intersectat cu cei de la Leprous. Win some, lose some. Si m-am intors pe jos pentru ca pot. Pentru ca am doua picioare cu care sa merg. Ah, da, e absolut jenant ca cica suntem capitala europeana si avem haite de caini pe strazi. Si ma simt mai in siguranta mergand pe linia de tramvai decat pe trotuar pe unde circula latratoarele.

Pe Bulevardul Unirii mi-a atras atentia ceva in zona verde de la marginea strazii. O cruce, cu flori proaspete si candela aprinsa. La miezul noptii. Da, am fost curioasa daca data mortii e recenta. Anul asta. Acum cateva luni bune totusi. Cu nici doua ore inainte cantasem "there are no flowers on your grave"...

Azi... am o febra musculara crunta - au, au au!

PS - Mi-a placut costumatia lui Tomi, vesta cu tepii pe umar plus "bullet belt" (care nici de aproape nu parea deloc facuta din baterii - cei care nu stiu povestea cu Sepultura si bateriile pot sa ignore paranteza).

PS#2 - Sunt unele site-uri care gafeaza mai mereu la capitolul recenzii dupa concerte. Sa zicem ca ti-a scapat acel "The" in plus. Sa zicem si ca esti suficient de fraier incat sa copiezi litera cu litera de pe hartia cu setlistu' (haha, ce recenzii as fi citit daca o comitea careva pe asta la Aerosmith; sau si mai tare, la Children of Bodom). Dar cum spanac sa gresesti numele albumului cand e scris pe posterele turneului, pe flyer-ele alea care erau peste tot in club, pe tricourile expuse pe pereti sa le vada tot chioru'? Si cand mai exista si internet? Serios, oamenii au site. Cu sectiune de discografie. Lamurea imediat tot ce era neclar. Lipsa de curiozitate si treaba de mantuiala...

Update: Inca o mostra. Sa zicem ca trecem peste dezacorduri si peste faptul ca Tor de la Leprous nu a fost la Bucuresti, in locul lui a fost tipu' cu camasa rosie, mutra de bebe si parul nu cu mult mai scurt decat il aveam eu anul trecut la AC/DC (si pe care nu stiu cum il cheama, desi Einar l-a prezentat, dar tot ce am inteles eu a fost Jonas-nu-stiu-cum). Dar cand au cantat Amorphis Silent Waters miercuri?