on the verge of extinction... again

Pentru ca am ajuns la articolul asta. Am mai spus-o, procentul ala e de vis. De trecut bacul meritau sa-l treaca un sfert, asta judecand dupa nivelul actualilor studenti - 85% din ei nu au ce cauta la nici un fel de facultate.

Am copiat in draci. N-am copiat niciodata ceva ce sa nu fi inteles. Copiam chestii care altfel ar fi trebuit memorate. E adevarat ca nu prea se intampla sa nu le retin dupa ce imi faceam fituicile, dar nu eram dispusa sa risc. N-am putut niciodata sa copiez ca sa trec. La materiile la care eram planta, eram planta si punct. N-as fi putut sa risc sa copiez ceva ce nu intelegeam. Cum as fi putut sa-mi dau seama daca e in regula ce scriu eu acolo? Daca scriu vreo tampenie? Mi-a fost mereu groaza de ideea de a ma face de ras, de a cadea in ridicol. Am preferat mereu sa dau foaia goala daca nu stiam ceva decat sa ma chinui ca scriu ceva ca poate-poate sau sa ma inspir din dreapta si stanga, sau sa scriu cu totul altceva "la plezneala" (chestie practicata de foarte multi din colegii mei de facultate - indiferent de ce subiecte erau, copiau de pe ce aveau, cat mai mult, sa fie trantit acolo). Dar nu m-am dat niciodata inapoi de la a copia la examene la care imi doream rau de tot sa iau zece. De fapt... nici nu concepeam sa nu fiu inarmata cu fituici la alea. Nici nu concepeam sa risc sa nu-i placa cuiva felul in care formulasem nu stiu ce chestie. Imi inregistram audio cursurile si scriam apoi pe fituici exact ce spunea omul ala acolo. Asta copiam eu. Exprimari. Formulari ale unor definitii, chestii de genul asta. Daca s-ar fi intamplat vreodata sa nu-i convina cuiva ceva as fi fost in stare sa-i dau sa asculte. Imi lua al dracului de mult timp, dar nu puteam concepe sa risc sa iau 9 la un examen doar pentru ca la partea de teorie am aranjat aiurea cuvintele intr-o propozitie.