on the verge of extinction... again

Nu-mi place ce imi arati azi. Nu-mi place ca azi vad la mine atitudini si metode pe care le-am criticat la altii. Nu-mi place cum azi devin monstrul dezgustator din cosmarurile mele. Nu-mi place ca azi am momente in care incerc sa-mi caut scuze. Nu-mi place ca am ganduri de genul "e usor sa critici cand...", "am facut tot ce era necesar sa mearga totul perfect in conditiile date..." Nu! Nu am facut totul. Am refuzat sa gandesc. Am refuzat sa concep ca datele problemei se pot modifica radical si ca toata munca mea este egala cu zero in cazul asta.

Mda. Stiu ca am o a doua sansa si voi profita la maxim de ea. Dar tot imi e scarba de mine... Tot raman cu un gust amar... Tot imi pare rau de timpul pierdut si de timpul pe care il voi pierde incercand sa repar "minunea".

Cea mai proasta zi pe care am avut-o in ultima luna, poate chiar in ultimele luni? Probabil ca da. Mi-am rupt si o pereche de strampi care imi placeau mult de tot.

A, si mai era ceva... M-as saturat sa mi se spuna ca sunt doar obosita si ca ar trebui sa ma odihnesc si sa nu mai lucrez noptile. Nu sunt obosita!