on the verge of extinction... again

Ohne Zucker, bitte!

Doar o amintire. Nu mi-am mai luat vreo gogoasa... hmmm, cred ca de la inceputul verii, din ziua de dupa ce s-a terminat OST Fest (ca veni vorba, ar trebui sa pun si articolul despre ultima zi, e scris de la inceputul lui iulie, dar mi-a fost lene sa-i pun poze). Atunci mi-am luat una cu mar si scortisoara.

Dar mi-am adus aminte de un astfel de moment si m-a pocnit un gand. Cine a inventat obiceiul gogosilor tavalite prin zahar trebuie ca era sadic rau. Si ii placea sa rada de bietii oameni care se chinuie sa impiedice transferul de zahar de pe gogoasa pe propria persoana.

Da, detest gogosile cu zahar. Ma murdaresc ca un purcelus, imi vine sa stranut de la zaharul pudra si nici macar la gust nu ajuta. Ba chiar dimpotriva.

Enel. De bine si de rau.

Tot ce se vede in poza. Totul se poate face din pat.

Nu inseamna ca nu ma enerveaza in continuare amintirea momentelor in care am ramas fara curent.

Nu inseamna ca nu marai in continuare cand imi aduc aminte de un moment aiuristic de la sfarsitul lui 2010. Atunci m-am dus la ei sa platesc factura. Si pe cele doua din urma pe care nu le platisem. Asa ca nu m-am mirat ca suma pe care mi-a cerut-o tipa la ghiseu era de aproape 4 ori mai mare decat de obicei. Am platit si m-am carat.

A sosit urmatoarea factura, mi-am zis ca o platesc dupa sarbatori si la inceputul anului m-am trezit cu un fel de somatie de plata, ca am facturi neplatite, ca urmeaza sa-mi taie curentul... ceee? Da' eu mai aveam o singura factura de platit, si la aia nici nu depassem scadenta...

M-am apucat sa cotrobai prin facturi, hotarata sa ma inarmez cu ele si sa ma duc la ei la sediu sa le fac scandal si... surpriza! Am descoperit ca suma aia uriasa reprezenta de fapt factura pe o singura luna. Cum dracu'?

M-am dus la contor si nici pana in momentul ala, in ianuarie, nu consumasem cat scria pe factura aia. Si mai tare, nu era estimare. In luna aia venise un aghiuta sa-mi citeasca indexul. Ori turbase ceasul meu, ori aghiuta avea nevoie de cel putin trei perechi de ochelari.

Prima varianta a iesit din calcul dupa ce l-am supravegheat vreo doua zile. Asa ca m-am dus iar la ei... surpriza din nou! Renovare. Si nu doar acolo. Aproape ca imi iesea fum pe urechi. Adica Enel imprumuta fara dobanda bani de la mine sa-si renoveze sediile?!? In continuare, nu e exclus sa fi fost aghiuta chior, dar na...

Lidl. Traim in viitor...

... si habar n-avem de prezent!

Intr-o vineri seara. Suna telefonul.
Ana, esti la calculator?
Ihi!
Poti sa te uiti in pliantul Lidl si sa-mi spui si mie cum se cheama [nu-stiu-ce-unicorn-cu-sapte-coarne-in-dungi-verzi-cu-picatele-maro]?
Ihi! Ma uit acum...
...
...
Ai gasit in pliant?
Aaa... nu gasesc pliantul. Sunt cele pentru urmatoarele doua saptamani, dar nu mai e cel pentru saptamana asta...