on the verge of extinction... again

... prinsa intr-o poza.

De pe tot afisul Rock the City, Saxon au fost trupa care m-a atras cel mai tare. Am fost acolo de la 10 dimineata, a doua la poarta dupa un tip cu un tricou Sepultura, sosit, din cate spunea, cu vreo zece minute inainte.

Am stat in soare, am alergat ca tampita, desi imi busisem glezna cu o seara inainte. Ma ardeau plamanii dupa "cursa" aia si aproape incepusem sa vad pete gri. A meritat, am fost intre primii cinci care au ajuns la gard.

In fata lui Biff. Am urlat (ce scot eu nu se cheama cantat) pe toate piesele. M-am agitat ca nebuna. N-am prins nici o pana. Am prins insa prosopul lui Biff. Nu mi-a venit sa cred, primul prosop pe care il prind.

Obosita. Transpirata. Murdara. Cu bratul invinetit de gard. Respirand greu. Dar aproape plangand de fericire...

Multumirile pentru poza merg catre Cristi Mitroi @ Rock Sounds.