on the verge of extinction... again

Mama a comis-o din nou.

Cu aproape 24 de ore in urma, putin dupa miezul noptii. A vrut sa ma sune asa ca a luat telefonul si a sunat. La ultimul numar format. Care de obicei sunt eu. Dar s-a uitat si la display ca sa se asigure ca nu formeaza altceva.

I-a raspuns o voce somnoroasa. Hmmm, totusi, atunci cand sunati pe cineva dupa miezul noptii, cati dintre voi nu va asteptati sa va raspunda o voce somnoroasa? Sau o voce care sa va trimita la dracu'? Si nu vorbim aici de alt fus orar sau sunat la 112...

Insa se pare ca mama nu se astepta la asta de la mine, asa ca a inceput sa ma ia la rost:
"Ce-i cu tine? Ce s-a intamplat??? De ce dormi la ora asta? Te simti rau?"

Totusi, timpul asta in care mama ii dadea inainte cu intrebarile si morala a fost suficient pentru o trezire macar partiala. Si din asigurarile cum ca nu este nimic in neregula, mama si-a dat seama... uofff, ea chiar nu mai vede bine fara ochelari! Ultimul numar format nu era al meu - cea pe care o sunase era de fapt sora ei.

Dar chestia asta m-a pus pe ganduri. Si am inceput sa-mi fac griji. Stiu, is nesimtita ca grijile nu sunt pentru vederea ei, stricata tricotandu-mi mie diverse, ci pentru... reputatia mea!

Propria mea mama ma considera o bestie nocturna. Mi s-a intamplat sa ma trezeasca din somn cu un telefon in miezul zilei si atunci nu s-a aratat deloc ingrijorata. Dar imediat isi imagineaza cai verzi pe pereti daca ma aude somnoroasa in miez de noapte...

In timp ce scriam titlul mi-am adus aminte de piesa asta:

Poza a fost furata cu nesimtire de pe mirror.co.uk