on the verge of extinction... again

Altii cu Farmville (sau cum dracu' se cheama, eu sunt ignoranta la capitolul asta, nici macar n-am cont de Facebook), eu cu... Solar System Builder! In decembrie 2010 descopeream Jigsaw Puzzle Generator si ajungeam sa pierd zilnic macar vreo doua ore din cauza lui, incercand mereu sa-mi imbunatatesc timpii - chiar, poate cineva sa coboare sub 3 minute? Tin minte ca cel mai bun timp al meu a fost de vreo 3 minute si 50 si ceva de secunde. Azi am dat de jucaria asta cu sistemul solar... si nu ma mai pot dezlipi de ea.

Chiar daca primul lucru pe care l-am aflat e ca... daca as fi creat eu sistemul nostru solar, ati fost morti pana acum. De fapt nici nu stiu daca Pamantul ar fi supravietuit suficient ca sa ajunga sa apara viata pe el. Si nu, faptul ca nu citesc niciodata instructiunile inainte n-a avut prea mult de-a face cu asta. Modul in care functioneaza jucaria asta e chiar foarte usor de inteles.

In primul rand, primiti o stea in jurul careia sa va construiti sistemul solar. Puteti sa selectati ce tip de stea (drace, mereu scriu star... ceea ce n-ar trebui sa ma mire, mereu am zis ca o sa fie o adevarata performanta daca reusesc sa scriu vreodata pe blog un articol pe o tema de gen in romana - am facut destula fizica si am citit destule chestii legate de astronomie... dar totul a fost in engleza) vreti sa aveti. Sunt patru optiuni: Dwarf, Main Sequence, Giant si Super Giant. Sa zicem ca se refera la dimensiuni, desi nu e chiar asa. Apoi puteti controla masa si cromosfera stelei (puteti vedea cum se modifica dimensiunile si culoarea in timp ce trageti in dreapta sau in stanga de... draciile alea).

Si apoi vine partea cea mai interesanta, pentru ca puteti adauga planete (exista un buton care o spune foarte clar - Add Planet). Dupa ce adaugati planeta, puteti alege ce tip de planeta sa fie - Rocky Planet, Rocky Water Planet, Liquid Planet, Dust Planet, Gas Planet, Gas Giant Planet. Aveti posibilitatea controla atmosfera (nu mi-e foarte clar ce anume - compozitia, densitatea, grosimea? din moment ce se modifica culoarea, ar trebui sa aiba legatura cu compozitia) si masa planetei. Apoi puteti trage de planeta ca sa o mutati mai aproape sau mai departe de stea. Si puteti controla si traiectoria initiala a planetei, tragand de... chestia aia care iese din ea. Directia va fi directia pe care va porni planeta cand se va porni simularea. Si cu cat trageti de dracia mai departe, cu atat viteza planetei va fi mai mare. Eu am considerat ca e vectorul vitezei la momentul in care se porneste simularea (cei care nu mai tin minte atata mecanica sa ignore fraza asta).

Asaaa... Dupa toate astea, exista un buton de Play in partea din stanga jos. Rosu, imposibil de ratat.

Prima mea simulare n-a mers deloc bine. Trantisem o planeta si am vrut sa vad cum imi functioneaza sistemul solar. Mare dezamagire! Planeta mea s-a prabusit in soarele ei in mai putin de 40 de ani (ah, tot din caseta de Run Simulation se poate controla cat de repede sa curga timpul). Trist, foarte trist.

Am facut apoi cateva modificari. Prea radicale, din pacate... de data asta, planeta mea a scapat de sub controlul stelei si s-a pierdut in spatiu. Si am inchis tabul... nu ma pricep la asta! Dar n-am putut sta departe nici macar un minut. Hai inca o incercare!

O planeta mai mica, nu foarte departe de stea. Cu o viteza intiala potrivita, m-am gandit eu. Dar nu prea am nimerit-o. Iar mi s-a prabusit repede in stea. Am modificat iar vectorul vitezei. A durat ceva mai mult pana cand sa se intample dezastrul, dar s-a intamplat din nou. Alt "bummm!", alta "moarte in flacari". Umblat iar la viteza. De data asta n-a mai picat in stea... s-a pierdut in spatiu. Aaaaahhh!!! Modificat iar viteza. De data asta s-a rotit o data in jurul stelei si mie imi venea sa incep sa topai de bucurie. Mi-a trecut repede, pentru ca inainte sa o termine pe a doua s-a prabusit iar in stea. Nuuu!!! Bibilit iar la viteza. Si, pentru prima data, am nimerit-o bine!

Bineinteles ca nu m-am multumit cu atat. Am adaugat o a doua planeta. Si, de data asta, am reusit sa-i gasesc o traiectorie buna din prima. Ah, ce frumos aratau invartindu-se asa amandoua... M-am lacomit si am pus si o a treia planeta, una mai mare. Si la asta am nimerit-o din prima cu traiectoria. Doar ca... prezenta ei a influentat traiectoriile celorlalte doua care mi s-au ciocnit. Asa ca i-am modificat traiectoria. Si totul a mers bine din nou.

Pentru o vreme. O chestie interesanta e ca apar din cand in cand comete, unele se prabusesc in stea, unele doar sunt deviate. Cum planetele mele (in special primele doua) erau cam micute, una din comete a reusit sa le influenteze orbitele. Si asa una din cele doua planete mici a ajunsa sa se piarda in spatiu, in timp ce cea de-a doua s-a ciocnit cu planeta mai mare. Si asa am ramas iar fara planete...

Reset si o noua incercare. De data asta, am avut surpriza ca, in mai putin de 3000 de ani, pe una din planete sa imi apara viata. Dupa care mi-a facut-o praf o cometa.

Apoi m-am lacomit si mai tare si am adaugat o noua planeta - Gas Giant Planet de data asta. Au, au, au! A reusit sa le ameteasca pe celelalte care au plonjat fie in ea, fie in stea. Dupa multe (si multe chiar inseamna muuuuuuuulte) incercari am reusit sa fac sistemul solar sa functioneze frumos cu patru planete. Dar bineinteles ca dupa aia mi-a trebuit o a cincea planeta. Ei, cu asta chiar am stricat lucrurile si n-am mai reusit sa le repar... Planetele mai mari le influenteaza orbitele celor mici, care ajung sa se ciocneasca intre ele, cu planetele mai mari sau cu steaua. In doua randuri mi s-a intamplat chiar ca cea mai mare planeta sa prinda o alta ca satelit...

Deci, da, cum zice si titlul... boala noua!