in ceata
Mii si mii de ganduri care imi inunda... cutia craniana. Cioc, cioc! Domnu creieru'? E cineva acolo?
Cred ca se cheama ca incerc sa fiu amuzanta cand de fapt sunt furioasa. Mi-ar placea ca totul sa fie simplu - alb sau negru, asta sau aialalta. Dar nu e asa. Niciodata. De fiecare data cand am impresia ca poate fi atat de simplu se cheama ca pur si simplu ma amagesc. Si, in cazul examenului de azi, ar trebui sa nu mai analizez totul atata. S-a terminat, l-am luat cu 10, l-as fi luat cu 10 in orice alte conditii. Sigur, orgoliul meu a fost lezat, pentru ca am lucrat pentru examenul asta (mult chiar, desi doar timp de 6 zile inainte de examen), pentru ca oricum era o materie care mie mi se pare usor de inteles. Si totusi, logic stiu, ca alta solutie mai buna nu exista. Dar nu pot sa nu ma impiedic in "as fi putut sa...", "daca as fi...".
Nu!, Nu, nu, nu, nu! Toate astea s-at fi intaplat intr-o lume perfecta. Desteptarea! Lumea asta nu-i perfecta. Conteaza doar rezultatul final - "all's well that ends well". Nu, nu si pentru mine. Si ma enerveaza la culme ca sunt asa. Ca mereu incerc sa gaseasc o justificare, ceva care sa explice cum totul a fost din vina mea.
Mai e ceva in galeata? S-au varsat toate frustrarile? Intotdeauna mai e ceva, doar ca eu nu ma pricep asa bine sa pun punctul pe i.
Cred ca se cheama ca incerc sa fiu amuzanta cand de fapt sunt furioasa. Mi-ar placea ca totul sa fie simplu - alb sau negru, asta sau aialalta. Dar nu e asa. Niciodata. De fiecare data cand am impresia ca poate fi atat de simplu se cheama ca pur si simplu ma amagesc. Si, in cazul examenului de azi, ar trebui sa nu mai analizez totul atata. S-a terminat, l-am luat cu 10, l-as fi luat cu 10 in orice alte conditii. Sigur, orgoliul meu a fost lezat, pentru ca am lucrat pentru examenul asta (mult chiar, desi doar timp de 6 zile inainte de examen), pentru ca oricum era o materie care mie mi se pare usor de inteles. Si totusi, logic stiu, ca alta solutie mai buna nu exista. Dar nu pot sa nu ma impiedic in "as fi putut sa...", "daca as fi...".
Nu!, Nu, nu, nu, nu! Toate astea s-at fi intaplat intr-o lume perfecta. Desteptarea! Lumea asta nu-i perfecta. Conteaza doar rezultatul final - "all's well that ends well". Nu, nu si pentru mine. Si ma enerveaza la culme ca sunt asa. Ca mereu incerc sa gaseasc o justificare, ceva care sa explice cum totul a fost din vina mea.
Mai e ceva in galeata? S-au varsat toate frustrarile? Intotdeauna mai e ceva, doar ca eu nu ma pricep asa bine sa pun punctul pe i.
Da-ti si tu cu parerea!
Mai jos se pot scrie tampenii. Nu mai mari ca alea de mai sus...
Insa inainte de orice altceva, vezi cum se comenteaza: indrumar tehnic si reguli!
HTML acceptat: <b>, <i>, <a href=""> (fara alte atribute)