Facultate: de ce?
- fratele/sora mai mare/colegul de liceu a facut o facultate
- ca asa zic mamicuta si taticutu ca e bine
- sunt convinsi sau macar incearca sa se convinga ca sunt suficient de buni
Pai... sunt suficient de buni... intr-un service, dar asta nu are nici o legatura cu facultatea. Si asta nu e in nici un caz o rusine. Insa ei nu pot sau nu vor sa inteleaga asta. Presiunea de a avea o diploma (pentru ca toti au o diploma) este intr-adevar foarte mare. Si daca ei cedeaza acestei presiuni, asta se cheama adaptabilitate sau ca nu au coloana vertebrala?
Daca se cheama adaptabilitate, imi e scarba. Daca se cheama ca nu au coloana vertebrala, imi pare rau pentru ei.
Si in continuare ma simt o mare idioata pentru ca habar n-am cum as putea eu schimba ceva.
7 pareri
- cine
- Andrei Monciu
- cand
- miercuri, 25 iunie 2008 la 12:29:00 EEST
- cine
- brontozaurel
- cand
- miercuri, 25 iunie 2008 la 12:50:00 EEST
si cu invatatul e putin mai complexa treaba. pentru ca totusi, ceea ce conteaza e cum inveti. am avut colegi care munceau enorm pentru facultate, si chiar daca in felul asta acumulau niste cunostinte si invatau sa rezolve niste exercitii tip pentru care li se indica metoda, nu reauseau sa faca legatura intre diverse lucruri si chiar nu se descurcau la examene total atipice la care ar fi trebuit sa demonstreze ca au inteles materia, nu ca au tocit
- cine
- krossfire
- cand
- joi, 26 iunie 2008 la 09:25:00 EEST
- cine
- krossfire
- cand
- joi, 26 iunie 2008 la 09:25:00 EEST
In fine, norocul meu a fost ca nicio materie nu mi-a pus probleme serioase pana acum si ca cele care mi-au placut au avut suficiente credite si implicit puncte :D
In Politehnica procentul este cam de 90%, din ce imi spun amicii mei de la o fosta clasa 'campioana' (as in olimpica & so on, desi olimpiadele nu inseamna nimic). Majoritatea habar n-au sa operez un PC si i-am lasat pe vreo doi masca (fiind in aceeasi cladire cu Electronica) cand le-am corectat o problema de C++.
Andrei : Nicio treaba cu angajatorul , stai linistit. Eu am deja un CV grasut (trec in anul III) si am fost intrebat in treacat daca fac o facultate, nu daca am absolvit-o. Si am lucrat in PR pana acum, pe evenimente si comunicare online, deci nu intr-un domeniu in care sa ma intrebe daca stiu sa dau cu matura.
- cine
- brontozaurel
- cand
- joi, 26 iunie 2008 la 15:02:00 EEST
si in cazul meu a fost la fel: primii 2 ani parca a mers totul ceas si apoi, cand au inceput proiectele ceva s-a rupt... tin minte cum fierbeam pentru ca as fi vrut sa fac eu ceva cu adevarat util cu care sa ma pot lauda la angajare, dar nu stiam exact cum si de fiecare data cand intrebam un profesor ma trimitea dupa cai verzi pe pereti... si incercam sa-i explic omului ce vreau de fapt, o data, de doua ori, de trei ori... si intr-un final nici macar nu se mai eschiva ajungea sa-mi spuna "lasa ca nu conteaza, lasa ca e bine si mai putin", "dar EU nu..." si parca nici nu mai aveam sange in mine sa protestez, sau protestam "autofaultandu-ma" dupa se exprima un coleg, adica dadeam dracului tot, nu mai faceam proiectul, nu mai mergeam la examen
si asa am ajuns de la medii semestriale de peste 9.7 la picat 1 examen din 2, insuficient cat sa pic anul tinand cont de faptul ca examenele picate erau tocmai cele cu 2-3 credite, suficient incat sa ma deranjeze rau problema...
e adevarat ca parte mare a problemei o constituie faptul ca sunt si eu un drac incapatanat care daca vrea ceva anume nu accepta altceva... sau cel putin asa eram, pentru ca a trebuit si eu sa predau proiecte idioate care s-au impartit in doua categorii: cele facute de mine, extrem de simple, care impresionau prin aspect (asta pentru ca nu stiam ce sa fac asa ca am muncit mult la partea de interfata grafica) si cam atat si vreo 3 preluate de la altii... in care dracu stie ce era... eu in nici un caz nu! si chestia asta ma derajaza foarte tare, pentru ca simt ca am decazut in felul asta, ca am facut compromisuri din ce in ce mai mari si, cel mai rau, ca nu mai sunt intr-o pozitie in care sa-mi permit sa fiu inflexibila
si ca probabil ar fi cazul sa-mi revizuiesc putin atitudinea din postul initial - in cazul meu e vorba atat de o tentativa de adaptabilitate cat si de lipsa de coloana vertebrala...
nici eu nu regret ca am dat la politehnica. primii ani mi-au adus satisfactii imense si, da, m-a ajutat sa-mi formez gandirea.
ce se face acum la politehnica e foarte departe de ce ar trebui sa se faca. s-ar putea sa nu fie doar o coincidenta ca cel mai bun prof (dupa mine) pe care l-am avut in timpul facultatii chiar lucreaza in telecomunicatii. laboratoarele... multe nu stau deloc bine la capitolul dotari, cele care totusi stau bine la capitolul asta sunt sub cheie, multi laboranti sunt slab pregatiti si e imposibil sa faci un laborator asa cum trebuie cu o grupa umflata la peste 30 de oameni.
- cine
- brontozaurel
- cand
- joi, 26 iunie 2008 la 15:35:00 EEST
nici pe mine nu m-a luat vreodata un potential angajator cu "diploma, criteriu eliminatoriu", dar experienta mea e posibil sa fie complet irelevanta, pentru ca eu nu mi-am cautat niciodata de lucru in afara evenimentelor din politehnica, asa ca e destul de usor de inteles de ce a contat de fiecare data mai mult ce stiu sa fac si, chiar mai des, atitudinea de "nu stiu sa fac nimic, pot sa invat"...
cu sistemul Bologna... adevarul este ca la noi erau destule materii care se repetau, aceleasi chestii sub alt nume. partea proasta e ca nu s-a scos ce ar fi trebuit, s-au scos foarte multe materii utile si in schimb s-au introdus unele complet inutile... de exemplu materii la care se invata windows si office... ma bucur ca n-am prins asa ceva, pentru ca e absolut stupid, in conditiile in care m-am jucat in draci cu VBA sa vina apoi sa imi explice careva meniurile din word...
- cine
- Andrei Monciu
- cand
- joi, 26 iunie 2008 la 15:49:00 EEST
Da-ti si tu cu parerea!
Mai jos se pot scrie tampenii. Nu mai mari ca alea de mai sus...
Insa inainte de orice altceva, vezi cum se comenteaza: indrumar tehnic si reguli!
HTML acceptat: <b>, <i>, <a href=""> (fara alte atribute)