what have we become?
Asteptam sa se schimbe culoarea semaforului ca sa traversez strada. Si cei din jurul meu la fel. Un individ s-a bagat in fata mea. Avea niste bancnote de 5 RON in mana. Si apoi nu stiu unde a disparut. Culoarea semaforului s-a schimbat, un taximetrist a oprit in ultimul moment chiar pe trecere... in fata mea. La dracu! acum trebuie sa-l ocolesc pe asta. Am luat-o pe diagonala si abia dupa ce am depasit-o pe babuta care statuse chiar in fata mea trotuar mi s-a aprins beculetul: strangea in mana o bancnota de 5 RON. Asta era motivul... Nu statuse cu mana intinsa sa ceara si omul fusese discret. Sau poate ca pur si simplu sunt eu indiferenta la ce se intampla in jurul meu.
In orice caz, m-a facut sa-mi fie scarba de mine. Nu ca nu mi-ar fi scarba de altii chiar mai mult decat de mine, dar imi este foarte greu sa imi mai pese de defectele altora atunci cand parca am o lupa care imi arata propriile mele imperfectiuni marite de n ori.
Si nu, nu sunt o persoana cu suflet mare. Dar nu imi place sa vad anumite lucruri. Si cateodata ma chiar incerc sa pretind ca nu vad. Dar sunt prea curioasa ca, odata ce s-a intamplat ceva ce mi-a atras atentia, sa nu vreau sa observ in continuare, chiar daca nu imi place ceea ce vad, chiar daca nu intentionez sa ma implic.
Nu vreau sa salvez lumea. Si nu mai vreau sa ies in evidenta. In momentul asta, sunt mult prea multe lucruri care mi s-ar putea reprosa. Sau mai bine zis, sunt prea multe lucruri pe care eu mi le reprosez mie si imi imaginez ca oricine imi poate detecta cu usurinta punctele vulnerabile, desi stiu ca nu este asa. Dar ma tem in continuare de faptul ca altcineva ar putea sa-mi repete ceea ce eu imi repet zilnic... You're a piece of crap...
Title inspired by 'When The Children Cry' (White Lion)
In orice caz, m-a facut sa-mi fie scarba de mine. Nu ca nu mi-ar fi scarba de altii chiar mai mult decat de mine, dar imi este foarte greu sa imi mai pese de defectele altora atunci cand parca am o lupa care imi arata propriile mele imperfectiuni marite de n ori.
Si nu, nu sunt o persoana cu suflet mare. Dar nu imi place sa vad anumite lucruri. Si cateodata ma chiar incerc sa pretind ca nu vad. Dar sunt prea curioasa ca, odata ce s-a intamplat ceva ce mi-a atras atentia, sa nu vreau sa observ in continuare, chiar daca nu imi place ceea ce vad, chiar daca nu intentionez sa ma implic.
Nu vreau sa salvez lumea. Si nu mai vreau sa ies in evidenta. In momentul asta, sunt mult prea multe lucruri care mi s-ar putea reprosa. Sau mai bine zis, sunt prea multe lucruri pe care eu mi le reprosez mie si imi imaginez ca oricine imi poate detecta cu usurinta punctele vulnerabile, desi stiu ca nu este asa. Dar ma tem in continuare de faptul ca altcineva ar putea sa-mi repete ceea ce eu imi repet zilnic... You're a piece of crap...
Title inspired by 'When The Children Cry' (White Lion)
Da-ti si tu cu parerea!
Mai jos se pot scrie tampenii. Nu mai mari ca alea de mai sus...
Insa inainte de orice altceva, vezi cum se comenteaza: indrumar tehnic si reguli!
HTML acceptat: <b>, <i>, <a href=""> (fara alte atribute)