Adresa blogului este brontozaurel.blogspot.com/ncr !!!
Postare mai nouă ► ◄ Postare mai veche

mmm...

things to take when running away and not caring about practical aspects

E o postare pe care am inceput-o de multa vreme. Si la fiecare cateva saptamani am tot modificat-o. Si m-am razgandit. Si n-a mai aparut pe blog.

Albumul l-am cumparat acum mai bine de jumatate de an. Dupa ce deja ascultasem de cateva ori toate piesele. I-am auzit pe mai multi spunand ca e genul de album care iti intra usor pe sub piele. N-am avut niciodata curajul sa intreb de ce spun asta. Amuzant ca e destul de adevarata afirmatia si in cazul meu. Nu chiar in proportie de 100% si o sa incerc sa explic de ce... Probabil ca n-o sa reusesc si doar o sa iasa in mare varza...

Piesele spun povesti. Pe unele le-am simtit ca si cartile lui Jules Verne. Odata ce am ajuns sa le ascult nu doar pe fundal, fara sa blochez mental majoritatea versurilor in timp ce sunt preocupata cu altceva, fie ca acel altceva e povestit pe messenger despre nu stiu ce idiotenie, spalat vase sau... dormit?!? au inceput sa prinda farmec. Eu am inceput sa vizualizez ce povesteste Bruce, exact la fel cum vizualizam povestile citite. Se poate spune ca mi-a intrat usor pe sub piele. Si totusi... Partile preferate au ramas exact cele care m-au prins din prima. Nu stiu cum sa explic, pur si simplu suna intr-un fel care ma atrage chiar si atunci cand nici macar nu sunt atenta.

O sa incerc sa fiu organizata si sa povestesc cum le simt (sau cum tot nu reusesc sa le simt) pe fiecare. Nu e in nici un caz o recenzie serioasa, e pur si simplu ce simt eu atunci cand ma pierd in ele (in masura in care reusesc sa fac asta).

Satellite 15... The Final Frontier. Oh... au... Inapoi in timp. 9 iulie 2010. Era intr-o vineri. Atunci a aparut un teaser pentru videoclipul The Final Frontier. Foarte interesant, mmm... si imi suna mai bine decat primul single pe care il lansasera, El Dorado. Videoclipul urma sa apara marti, pe 13. Mmmmm... mi-a placut. Mult. Avand in vedere faptul ca e oarecum "cartoonish" nu e de mirare ca mi-a placut mie. In plus, dupa cum spuneam inainte, spune o poveste. O poveste care a reusit sa ma prinda, in mijlocul careia imi e foarte usor sa ma imaginez pentru ca regasesc in versuri senzatii atat de cunoscute - I haven't a chance of getting away... I'd go back and do it all over again... In caz ca se intreaba cineva, nu, n-am gresit datele, sunt absolut sigura. Videoclipul a aparut initial pe 13 iulie, pe canalul oficial Iron Maiden, apoi a disparut si a reaparut sub sigla VEVO. Si acum vine partea de au! Ce se aude in videoclip nu e decat partea a doua a piesei. Prima parte... arat ceva de genul asta cand o ascult. Suna ciudat... a panze de paianjen de pe alta planeta? Eu asta imi imaginez cand o ascult. Nu suna a Maiden. Nu ma atrage deloc.

El Dorado. Eu o simt putin cinica. Putin ca din partea persoanei din prezent, devenita una cu demonii ce o poseda, catre aceeasi persoana din trecut, mult mai naiva. You'll been sailing for glory before you know what is right... I'm the jester with no tears and I'm playing on your fears... the eternal lie I've told... well, you'll only get one chance and it's too good to miss... if I didn't lie to you, then I wouldn't exist... smoke and mirrors... so gone is the glory and gone is the gold... well, you may say I'm a devil and I wouldn't say no... the ship of fools is sinking... there is no easy way for an honest man today, which is something you should think of as my lifeboat sails away... you've got one last chance to try... La capitolul versuri cred ca e clar ca mi se pare foarte interesanta. Altfel... deja a ajuns sa ma lase rece.

Mother of Mercy. O poveste care m-a prins atunci cand chiar am ascultat-o cu atentie. Poveste de razboi. Incepe incet si pot sa imi inchid ochii si sa vizualizez. Intotdeauna e noapte sau se insereaza. Si mereu am narile dilatate. Uneori imi si vine sa dau din cap in semn de nu, nu-mi vine sa cred. Why are we here in this place, here to kill... I always thought I was doing right, as of now I'm not feeling so sure... some say you are a lost cause, some say you're a saint... it's hard to comprehend there's anyone left alive... don't know what I'm fighting, who it is, or what I'm fighting for... thought it was for money, make my fortune, now I'm not so sure...

Coming Home. La fel ca si precedenta, m-a prins dupa ce chiar i-am acordat atentie. O simt mai mult ca pe un vis plin de nerabdare in timp ce lumini calde se joaca pe piele.

The Alchemist. Cea mai scurta piesa de pe album. Lucru bun, pentru ca nu-mi spune prea multe, chiar daca nu suna rau. But now, through ignorance and fear, I cast a shadow through the years... I will return to this land, rebuild where the ruins did stand, chain of the demons set free...

Isle of Avalon. Suna placut de la un capat la celalalt. Si totusi nu ma prinde. Ah, ceva pentru cultura generala a celor care nu stiu ce dracu' mai e si cu Annwfn/ Fertility Mother-Goddess/ despre ce mai povesteste Bruce aici.

Starblind. Da! Prima din cele doua piese care m-au prins din prima, chiar daca nu eram eu foarte atenta la ele. Cum sa nu-mi placa din prima atunci cand o simt exact asa cum ma simt pe mine - defiant by definition. Walk away from freedoms offered by their jailers in their cage... we will rage against the night... take my eyes... Am citit in cateva locuri cum ca ar semana mult cu Infinite Dreams (alta piesa de-a lor dupa care sunt nebuna)... si probabil de aceea a prins la foarte multa lume (ahem, a se vedea in comentariile de pe YouTube cati sunt dezamagiti ca n-a facut si Starblind setlistul pe turneul asta). Nu stiu ce sa zic. Oarecum, da. Insa izbitor? Pe mine nu m-a izbit nimic. Alte pareri?

The Talisman. A doua piesa care mi-a placut mult inca de la prima ascultare, desi eram mai mult adormita cand am ajuns la ea. Aventuri pe mare. Piesa care m-a facut sa ma gandesc la unele momente din carti citite cand eram mica. Incepe linistit, povestind despre temeri si sperante. Si se dezlantuie atunci cand versurile incep sa descrie furtuna. Parte care mie mi se pare superba. Mi se accelereaza respiratia si mi se dilata narile in timp ce incerc sa vizualizez... No, there's no one going back, no, there's not a second chance... limbs fatigued, trembling with cold, blinded from the sea spray salt, clasping anything we can hold... I have no life left in me, no more strength and nothing left to give...

The Man Who Would Be King. Prima mea reactie: sprancene ridicate. Chiar inainte de a o asculta, la vederea titlului - The Man Who Would... whaaat? Ahem. Trecand peste asta, piesa suna suna chiar foarte bine. No regrets but his pride... he is running from his wildest thoughts, he is running from his everything... pushed himself to the limits, he had to strife for all the harder things in life... life is is not a rehearsal, only has this the one chance to get it right... maybe one day they'll forgive him what he's done... he's taken someone's life away, there s not a day that goes by he regrets what he's done... but in his mind he had no choice, so be it...

When The Wild Wind Blows. Ultima piesa de pe album. Inca o poveste care m-a prins cand am ascultat-o cu atentie.

Imi mai place mult o alta chestie foarte criticata: coperta.

Am vrut sa apas pe butonul de Publish Post de vreo cateva ori pe vremea cand eram inca foarte curioasa ce piese de pe noul album vor face setlistul pentru turneul de anul asta. Turneu care a inceput acum o luna si in timpul caruia au avut pana acum exact acelasi setlist (anul trecut au inlocuit de vreo 5 ori Dance of Death cu Paschendale la americani):

  1. Satellite 15... The Final Frontier
  2. El Dorado
  3. 2 Minutes to Midnight
  4. Coming Home
  5. Dance of Death
  6. The Talisman
  7. The Trooper
  8. The Wicker Man (He may be fucking half blind and needs spectacles, too! - ceee?)
  9. Blood Brothers (Australian cricket ball for those members of the Australian cricket team who are short-sighted - ceee?)
  10. When the Wild Wind Blows
  11. The Evil That Men Do
  12. Fear of the Dark
  13. Iron Maiden
  14. The Number of the Beast
  15. Hallowed Be Thy Name
  16. Running Free

Evident, eu speram sa includa Starblind sau The Talisman, poate chiar pe ambele... asa ca ma bucur ca macar a doua e pe lista.

Daca si-a pus cineva intrebarea "what kind of strange linking mechanism is this?" raspunsul e ca am pus link-uri catre versiuni live de anul asta pentru toate piesele din setlist asa ca, in cazul pieselor noi care au intrat in setlist, n-am mai pus link catre versiunile de pe album.

Am ma vrut sa apas pe butonul de Publish Post si dupa primul, apoi dupa al doilea concert de anul asta. N-am mai facut-o. O sa o fac acum. M-am scarpinat in cap si mi-am spus ca ar fi un moment bun, nu? Steve Harris implineste azi o varsta rotunda: 55 ani.

nici o parere la mmm...

Da, ma intereseaza si parerea ta!

Mai jos se pot scrie tampenii. Nu mai mari ca alea de mai sus...
Insa inainte de orice altceva, vezi cum se comenteaza: indrumar tehnic si reguli!
HTML acceptat: <b>, <i>, <a href=""> (fara alte atribute)
Abonare comentarii