on the verge of extinction... again

Staind. Au fost una din primele trupe cu care am intrat in contact. Mai precis, a treia, dupa Queen si Nirvana. Au fost a doua trupa dupa care am devenit cu adevarat nebuna, dupa Aerosmith. Prin 2004 ascultam obsesiv (de fapt, obsesiv e putin spus) 14 Shades of Grey. Inca il consider unul din cele mai bune albume ale deceniului. [Ah, da, in ciuda pozei de la inceput, piesa asta e mai veche de Break the Cycle. Si nu, nu e acelasi lucru cu Black Rain.]

Seara asta. Am fost la gara sa imi iau bilet pentru joi. Planul era sa imi iau bilet in seara asta iar joi sa zbor dupa curs direct la gara. Cursu' se termina la 12, IC 531 pleaca la 13. De la Semanatoarea Petrache Poenaru pana la Gara de Nord nu sunt decat 3 statii. 9 minute. Sa zicem ca stau in statie pana vine metroul 10 minute. Din rectorat pana la statia de metrou fac maxim 15 minute. Sa zicem 20, sau hai sa zicem 25, o sa am laptopul si ditamai castile in spinare. Plus o pereche de blugi, un hanorac si alte maruntisuri de imbracat. Si o sa fiu in fusta si pe toace. Sa zicem totusi 30 de minute. Tot sunt maxim 50 de minute. De pe peron de la metrou pana in tren... sa zicem maxim 10 minute. Asta e la limita...

De aia am nevoie de bilet luat inainte. Insa n-am putut sa-mi iau in seara asta. Cica nu merge platit cu cardul in seara asta. Si nu, nu puteam sa scot bani de pe card. Biletul la Business Standard de la Bucuresti la Brasov e 71 lei si ceva, eu mai aveam pe card 73 de lei. Si nu, altfel nu mai am nici un ban. Si asta la mine chiar inseamna 0.00 lei. Da, sunt snoaba. E vorba de faptul ca la business class se cere biletul la intrarea in vagon. Mi-e scarba de o anumita categorie de oameni. Mi-e scarba de indivizii care se prefac ologi si cersesc prin tren, mi-e scarba de aia care vand diverse porcarioare, mi-e scarba de calatorii care se urca in picioare pe scaune cu incaltarile murdare, mi-e scarba de calatorii care put, mi-e scarba de calatorii care se apuca din senin sa-si deschida cate un borcan cu mancare care pute, mi-e scarba de aia care isi pun sus ditamai bagajul din care tot pica diferite mizerii, mi-e scarba de vorbaretii care isi dau cu parerea referitor la chestiuni despre care habar n-au. (Se gasise odata un Gigel cu tot atatea clase ca trenul sa-mi tina mie lectii de electromagnetism!!! Individu' n-avea nici o tangenta, da' era hotarat ca are dreptate. I-am explicat cum stau lucrurile, am vazut ca o tine pe-a lui si mi-am zis da-l dracului, oricum tot prost ramane...)

Am o imaginatie bogata. Si pe undeva am simtit chestia asta ca pe un fel de efect invers. Adica... eu n-aratam de business class in seara asta. Purtam un tricou albastru cu modele abstracte negre si argintii pe piept, o camasa in carouri (in genul asteia, doar ca albastra) si o geaca de piele cu multe zdranganitoare albastre. Nu puteam, eram spalata in dupa-amiaza asta, ma spalasem pe dinti si imi curatasem urechile chiar inainte sa ies pe usa. Adevarul e ca... inainte sa plec tocmai ma schimbasem. Pentru ca imi era frica sa merg in Gara de Nord cu rochita mea neagra cu argintiu. Aia pana aproape de genunchi, cu un bolero incheiat in fata si maneci pana la coate. Mi s-a mai intamplat asta. Si a doua zi nu mai erau locuri libere la business class. Si nu, la clasa I nu e ceva diferit fata de clasa a II-a, in ciuda diferentei de pret. Si la clasa I am dat de imputiti, de tuse Geta care se urcasera cu gaina vie (!!!!) in tren (da, da, la intercity la clasa I). Oricum nu mai conteaza. Oricum nu mai am bani sa-mi iau maine bilet. Mi-am luat pastile si deja am luat vreo 40. Maine as fi avut doua cursuri si doua laboratoare la care tin mult. Dar n-o sa ma duc. Mi-e prea rau acum. Si nici pana la baie nu pot ajunge. Din exact acelasi motiv din care n-am ajuns mai devreme la gara: am asteptat o ora si jumatate sa vina administratorul sa citeasca porcariile alea de la calorifere. Si a intrat incaltat pana la jumatatea holului desi il rugasem sa se descalte pe ziarele de la intrare. Si acum ar trebui sa trec prin mizeria aia + cea de la propriile mele incaltari in urma drumului la gara ca sa ajung la baie. Si nu vreau sa-mi murdaresc sosetele si sa car jegul si in baie si in restul casei. Si nu ma simt in stare sa spal pe jos. De-abia terminasem de curatat dupa vizita alor mei. Da, stiu, ai mei au fost aici acum 2 saptamani si jumatate. Dar pentru mine asta inseamna ca am curatat repede. De obicei imi ia o luna sa-mi revin dupa o vizita de-a lor. Uneori si doua-trei luni... Ah, si acum sunt in pat... cu blugii. Eu, care nu ma asez niciodata cu orice fel de haine cu care am iesit pe strada in pat sau pe vreun scaun. E absolut necesar sa fac un dus si sa ma schimb in haine de casa ca sa ma asez pe orice (exceptie fac podeaua si caloriferele). Eu... acum sunt in pat cu blugii... si cu tricoul si cu camasa. Si mi-e scarba de mine. De obicei dormeam pe jos daca eram prea rupta de oboseala si simteam ca as ameti daca fac un dus... What in hell happened to that? Mi-e asa scarba de mine...

I'm so sick of this place and this taste in my mouth...