on the verge of extinction... again

Mult mi-a mai luat. Dar am ajuns si la partea a doua (prima parte aici) a lepsei de la Catalin. Bate o noua leapsa la usa, de data asta de la Krossfire, dupa o idee preluata de la Arana, si am vrut sa o termin pe cea veche intai.

6. Nu-mi place sa astept la metrou. Nu-mi place sa astept pur si simplu. In special cand sunt oricum agitata pentru ca nu stiu cum o sa-mi iasa o anumita chestie. Sunt niste momente in care ma simt neputincioasa. Nu pot face nimic, trebuie sa astept. Asa ca in astfel de situatii cea mai inteligenta chestie pe care o pot face este sa sun pe cineva. Daca sun pe cineva asa dintr-o data cand stau si astept in statie la metrou, in 99% din cazuri este pentru ca mi-e teama ca o sa-mi fac singura rau fizic la cat de agitata sunt. Dar n-o sa vreau sa vorbesc despre asta. N-o sa spun niciodata ca e ceva important desi pentru mine e o chestiune groaznic de importanta. O sa vreau pur si simplu sa vorbesc... nu conteaza despre ce, nimicuri, doar ca sa-mi distraga atentia de la ceea ce ma chinuie. Si da, sunt insistenta, pentru ca in momentele alea sunt disperata. Vreau cu disperare sa existe cineva care sa ma impiedice sa fac o prostie. Stiu ca multi vad lucrurile altfel.
7. Uneori mi-ar placea sa consider ca pot sa port cizme. Am un munte de incaltari. Nici o pereche de cizme printre ele. I-am trimis inapoi mamei toate perechile pe care mi le-a trimis vreodata. Am vazut modele de cizme care mi-au placut. Doar ele in pozele dintr-un catalog, in cutie. Si le-am vazut apoi pe picior. Si mi s-au parut ca arata grotesc. In general, cand vad femei pe strada cu cizme mi se pare ca arata monstruos. Nu-mi plac cum arata cizmele decat pe picioare extrem, dar extrem de subtiri. Ale mele sunt prea groase. Pentru cizme, nu in general. Imi plac cum arata picioarele mele cand port sandale, cand ma trezesc si ma uit in jos. Mi se par insa butucanoase de fiecare data cand mama se gandeste sa-mi trimita o pereche de cizme si ma apuc sa le probez.
8. Nu suport sa imi las unghiile lungi. Le tai mereu foarte scurte si sunt mereu in razboi cu pielitele impielitate si uscate din jurul lor. Ce folosesc se poate vedea in poza. Asta e singurul motiv pentru care apelez la creme. Altfel nu folosesc creme nici pentru maini, nici pentru fata, nici pentru picioare. Cremele pentru maini le folosesc inainte sa ma culc, daca nu prea am nevoie sa fac nimic cu mainile in urmatoarea jumatate de ora pentru ca incleiez cam mult din degete in jurul unghiilor. Cea de picioare imediat dupa ce m-am spalat pe picioare, inainte sa-mi iau sosete (da, port mai mereu sosete sau strampi, nu suport sa stau fara). La fel ca si la maini, se aplica doar in jurul unghiilor. Gelurile merg daca am de lucru la calculator. Creioanele sunt cele mai bune daca am de facut chestii mai complicate cu mainile, nu murdaresc aproape nimic in jur.
9. Nu prea ma simt... functionala. Tin foarte mult la detalii si imi ia groaznic de mult timp sa fac chiar si cele mai simple chestii. Simple pentru altii. Imi ia cam doua ore sa spal vasele. De aia prefer sa evit pe cat posibil sa folosesc asa ceva si sa mananc direct din ambalajele in care am cumparat/ primit mancarea. Imi ia o ora sa spal un metru patrat de podea. Frec cu peria si cu detergent de cel putin trei-patru ori pana cand spuma iese alba-alba. Apoi cu carpa de cate ori e necesar sa nu mai ramana nici urma de spuma. De aia prefer sa nu primesc oameni la mine si, daca primesc, sa se descalte afara. E tortura sa curat dupa. O vizita de cateva minute poate sa insemne jumatate de saptamana in care nu fac altceva decat sa curat prin casa. Intotdeauna curat scaunele pe care s-a asezat altcineva. Imi curat biroul cu Pronto de doua ori pe zi. Imi ia opt ore sa spal o pereche de sosete. Imi ia mai mult sa subliniez/ colorez notitele de la cursuri decat imi ia sa le scriu. Scriu de doua ore la lista asta. Ceea ce e foarte putin. Am posturi la care am stat si 16 ore non-stop. Cand fac un proiect, curat codul de cel putin trei ori. Nici o functie nu trebuie sa depaseasca o anumita lungime. Scot toate variabilele, functiile pe care mi le-am imaginat ca o sa le folosesc, dar nu le-am mai folosit. Nu suport sa vad un ditamai programul care are absolut tot codul bagat in main. Sunt maniaca atunci cand vine vorba de indentari. La capitolul prezentarea proiectului sunt la fel. Nu suport inconsecventa in materie de formatari. Nu suport sa vad lasate randuri libere in Word in loc sa fie folosit Paragraph Spacing.
10. I don't know, you tell me... I'm curious about what's weird about me in the eyes of others. So?