on the verge of extinction... again

Intai a fost samponul. De dimineata. L-am pus prea aproape de marginea rotunda a cazii. Si, la cateva fractiuni de secunda dupa ce degetele mele i-au dat drumul, am stiut ca va aluneca si va ajunge pe jos. Dar deja apucasem gelul de dus. Si nu mai puteam decat sa-l urmaresc in cadere cu privirea. Si am vazut cum i-a sarit capacul si a inceput sa se verse. Nu s-a varsat mult, am intervenit la timp. Dar tot mi-a fost ciuda ca am putut fi asa neatenta.

Apoi sertarul. Sertarele mele cred ca ma urasc. Si clantele de la usi imi urasc manecile, dar asta e deja alta poveste. Mi-am prins un deget la sertar. Si am tras ceva piele la o parte de pe el. Pe moment n-a sangerat cine stie ce, spre norocul meu... ca ala era sertarul cu lenjerie si n-as fi vrut sa murdaresc ceva de sange. Apoi insa... am reusit sa las cateva picaturi pe covoare in drumul spre baie. 4 pe covorul din fata calculatorului (din care una e mare, aproape 2 centimetri in diametru) si una pe covorul din hol. Ambele covoare sunt bej deschis asa ca se vad aiurea rau petele alea. Am incercat sa frec putin cu apa, dar tot nu s-au dus complet.