on the verge of extinction... again

Aseara m-am uitat si eu in sfarsit la God Bless Ozzy Osbourne.

Dupa cum era de asteptat, imagini pe care nu le-am mai vazut niciodata pana acum. Chestie pe care am apreciat-o in unele cazuri, iar in alte cazuri... probabil nu era cazul. Imi imaginez ca nu murea nimeni daca nu vedea chiar atat din Ozzy.

Probabil ar fi trebuit sa aiba la inceput o avertizare de genul nu mancati/ beti in timp ce va uitati (macar inaintea partii cu Tommy Lee). Nu sunt usor de socat, dar ar fi fost imposibil sa n-am o reactie la unele chestii. Si faptul ca m-a bufnit rasul in timp ce-mi potoleam setea a insemnat ca mi-a iesit apa pe nas.

Parti preferate:

• Ozzy sarind coarda.
• There's one or two ways to get in this world, but there are so many fucked up ways to go out. Once you're dead, you're gone.

N-am apreciat foarte tare sfarsitul - Ozzy responsabil/ capabil acum. Pot sa repete chestia asta de un milion de ori, pe mine tot ma face sa ma stramb din nas ideea ca omul ala, oricat de simpatic/ dulce ar fi, are carnet.

Daca sunteti curiosi... e aici.