on the verge of extinction... again

In caz ca se intreaba cineva ce-i cu articolul asta... nu, nu-s la concertul Judas Priest & Whitesnake. Am fost. Si am plecat dupa Metrock si Trooper... cu parere de rau ca nu mi-am vandut abonamentul la festival saptamana trecuta - a fost o mare dezamagire pentru mine. O sa scriu despre asta in saptamana care urmeaza...

Cred ca deja sunt alergica la subiectul asta. De-abia astept sa nu mai vad cuvantul respectiv in tweeturi sau in postarile din reader. Da, stiu, probabil ar fi fost mult mai multe articole daca n-as fi zburat din reader aproape vreo 400 de bloguri. Si stiu ca e aiurea ca scriu si eu ceva pe tema asta, dar cand am vazut articolul asta degetelele mele nu s-au mai putut abtine.

Am mai spus pe scurt ca eu nu cred ca elevii de acum sunt cu mult mai prosti decat cei de acum zece ani sau treizeci de ani.

Asa ca acum o sa incerc sa explic mai pe larg cum vad eu situatia.

Numarul celor batuti in cap n-a crescut foarte mult, dar o multime de alte lucruri s-au schimbat intre timp.

Inainte, nimeni nu vorbea despre notele umflate si despre diplomele nemeritate. Acum toata lumea urla, toata lumea demasca. Nu spun ca aducerea adevarului la lumina e un lucru rau, dar ma deranjeaza toata isteria creata. Si sunt constienta si de faptul ca inainte nu existau asa multe diplome nemeritate... insa cred ca asta e dintr-un motiv pe care o sa-l discut in paragrafele urmatoare.

Valorile s-au schimbat. Cand eram eu la gradinita auzeam non-stop turuindu-se despre "clasa muncitoare" - sa faci suruburi (de exemplu) nu era privit ca ceva degradant, asa cum e acum. Nu spun ca intelectualii nu ar fi fost priviti ca fiind superori si atunci (si chiar si cu mult timp inainte... din ce imi povesteste mamaia, care a inceput liceul cand a inceput al doilea razboi mondial), insa acum, daca vrei sa jignesti pe cineva, ii spui sa se duca sa intoarca cartofi in fast-food/ sa lucreze intr-un service auto/ sa sparga betoane/ ma rog, exemple se gasesc. De fiecare data cand citesc un articol in care cineva spune ca nu toata lumea trebuie sa aiba facultate, o spune cu un aer de superioritate - "cineva trebuie sa ne lustruiasca pantofii" sau altceva de genul asta. Afirmatiile de genul asta nu vor face in veci pe cineva care urmeaza o scoala pe care nu-l duce capul s-o faca sa se lase de ea. Cand eram eu mica, munca fizica nu era o insulta. Acum parintii isi imping copiii sa faca o facultate, sa aiba o diploma. Mai exista scoli profesionale (sau de meserii sau cum le-o fi zicand) acum? Marea problema e ca... aaa, exista niste standarde in educatie (invechite, dar cu un rost) si majoritatea oamenilor sunt sub ele. E exact ca si cum pe mine m-ar tenta atletismul, dar eu n-am scos in veci sub 14 secunde pe distanta de 50 (nu 100!!!) de metri. Pur si simplu exista niste limite. Ca sa pun problema dur, nivelul intelectual al majoritatii oamenilor se situeaza mult sub cel pe care si-l doresc sau, si mai grav, isi imagineaza ca l-ar avea. Nu doar ca nu au ce cauta intr-o facultate (e absolut stupid ca la Politehnica sa intre oameni care nu au niste cunostinte de trigonometrie de baza, si prin asta inteleg niste cunostinte pe care ar fi trebuit sa le dobandeasca cel mai tarziu pe parcursul clasei a noua), dar nu au ce cauta nici macar intr-un liceu cu profil teoretic. There, I've said it!

Logic, atunci cand oamenii sunt presati sa faca ceva ce nu sunt capabili sa faca, au doua optiuni: sa renunte sau sa triseze (si mi-e groaza si scarba de faptul ca am ajuns sa ridicam mentalitatea de "fake it till you make it" pe un piedestal pe care nu-l merita). Unii renunta. Majoritatea triseaza (prin asta inteleg atat copiat, cat si trimis pe altcineva la examen, mituit profesor). Pentru ca a devenit o moda. Pentru ca e amuzant. Pentru ca e si asta un mod de a-i face sa se simta mai inteligenti ("ce tare sunt eu, am reusit sa copiez la [puneti ce vreti aici]"). De a-i face sa simta ca ei merita de fapt diploma asta. Periculoasa chestie. O spun din proprie experienta. Au comis-o o data, le e mult mai usor sa o comita a doua oara. Si a treia oara. Si asa mai departe. Si ajunge sa le placa. Dintr-o chestie de care le era rusine, ajunge sa devina o chestie de care sunt mandri. Incep sa-si doreasca sa-si asume riscuri din ce in ce mai mari. Incep sa o faca din ce in ce mai pe fata. Treptat. Treptat creste si toleranta profesorilor (si aici mai e un monstrulet urat si batran, ala care nu-i lasa pe profi sa le strice viitorul elevilor/ studentilor - teoretic, ar trebui sa-i zboare din institutia de invatamanat la a doua sau a treia abatere) - un articol despre toleranta profesorilor aici. Uneori, nu foarte des, se intampla sa se ciocneasca cu profi care le blocheaza manevrele pe care le fac pentru a obtine o diploma. Profi care au diverse metode anti-copiat, le cer buletin, nu accepta spaga... Pe langa faptul ca profii capata noi nume de genu' "bou' dracului" si se ajunge la interventii pentru inlocuirea lor la materiile respective, ceea ce mi se pare mie cu adevarat grav, este ca oamenii chiar sunt convinsi ca sunt nedreptatiti. Ca lor li se cuvine diploma aia, indiferent prin ce mijloace.

Triseaza, obtin o diploma. Si se ajunge la inflatie de diplome, valoarea nenorocitei de hartii scade, absolventii si parintii (si alte rude) din dotare se plang de asta, bla-bla, stim cu totii povestea. Hmmm, daca ma gandesc mai bine la ce am scris in paragraful precedent... chiar li se cuvine diploma aia asa devalorizata.

Sa nu uit: s-a creat astfel o alta problema, pe care toata lumea o ignora. Impinsi catre o diploma universitara, majoritatea nu au invatat nici macar sa faca ceva ce ar fi fost in stare sa prinda, ceva practic, util.

Se vorbeste foarte mult si despre dezinteresul elevilor/ studentilor. Ceea ce mie mi se pare stupid. Pentru ca dezinteresul pentru ceva ce sunt incapabili sa inteleaga este absolut normal. Multi dintre colegii mei de la Politehnica habar nu aveau cum sa deseneze un grafic de sinus - absolut stupid sa te astepti sa fie pasionati de DSP (Digital Signal Processing) in situatia asta.

Mmm... mai aveam in cap o chestie. Elevii/ studentii sunt incapabili sa inteleaga ce li se preda. Dar au fost mereu impinsi din spate de parinti, care le-au repetat mereu ca ei sunt cei mai buni, ca sunt in stare, ca merita. Asa ca logic ca dau vina pe profesori. Si cumva, au oarecum dreptate (si, ce e cel mai grav, e ca, an de an, au din ce in ce mai multa dreptate). Am spus mai devreme ca elevii/ studentii nu sunt interesati de ceea ce li se preda. Din pacate, lipsa de interes a elevilor/ studentilor conduce la lipsa de interes a profesorilor. Lipsa de interes a profesorilor le ofera elevilor/ studentilor permisiunea de a fi si mai dezinteresati. Si invers. Si da, asta e o situatie care admit ca se inrautateste de la an la an.

Cine e de vina? Parintii. Cu extrem, dar extrem de putine exceptii, copiii sunt prosti, punct. Da, si la 16-18 ani. Parintii sunt cei care ar trebui sa inteleaga pe unde se situeaza copilul si spre ce ar fi cazul sa il indrume. Si ar trebui sa-l sprijine, sa-l incurajeze.

Altceva nu-mi vine in cap acum, dar sunt sigura ca mi-au scapat destule.

PS - No, I'm not better, no, I'm not smarter, ok?