on the verge of extinction... again

Incep cu cele 2 canite gemene care sunt cel mai des folosite pentru ciocolata calda sau ceai... pentru ca eu cafea nu beau, iar cand vine tati pe la mine, ii fac intotdeauna cafeaua intr-o cana mare, cumparata special pentru asa ceva (nu pot sa nu ma simt si vinovata ca ii hranesc viciul, pentru ca el mai are si ceva probleme cu inima, dar mereu imi spune ca eu ii fac cea mai buna cafeluta si, in plus, altceva nu ma pricep sa-i pregatesc).

Revenind la cele 2 canite inalte de 7 cm, le am de foarte mult timp, nici macar nu mai tin minte de cand. Au fost in set cu 2 castronele si 2 farfuriute. Farfuriutele si unul din castronele s-au spart de-a lungul anilor, asa ca, din 6 piese cate erau la inceput, au mai ramas doar 3.

Apoi urmeaza 4 canite precum cea din imagine (am facut poze doar cu una, pentru ca sunt identice), folosite mai des pentru ceai, mai rar pentru ciocolata calda.

Ca si cele 2 de mai sus, au venit la set (in poza am pus cate 1 bucata din fiecare; apar 2 farfuriute pentru ca au modele diferite).

Cred ca ar mai trebui sa mentionez ca farfuriile de 15 cm in diametru sunt cele mai mari farfurii care se gasesc la mine in casa, cu exceptia farfuriei care mi-a venit impreuna cu cuptorul cu microunde. Nici castroane mai mari de atat nu am.

Ca bonus, pun si o poza cu 4 pahare cu pitici, pahare pe care le am de pe vremea cand eram la gradinita.

Initial, setul a fost de 6 pahare cu pitici si o cana mare pe care se gasea cel de-al saptelea pitic impreuna cu Alba ca Zapada. Intre timp, eu am spart un pahar, tati a spart un pahar si cana. A fost mare tragedie atunci. Aveam in jur de 4 ani si am fost atat de suparata pe el, incat a cumparat o alta cana mare, simpla, transparenta, o idee mai dolofana decat cana originala si mi-a promis ca imi va picta pe ea cele 2 personaje. Nu si-a facut insa niciodata timp si pentru asta. Dupa nici trei ani, mama a spart si cana aceea... inca nepictata.