on the verge of extinction... again

Am mai spus-o, inghetata e cea mai mare slabiciune a mea la capitolul dulciuri. Si singura chestie dulce pe care nu obisnuiesc sa o mananc in cantitati aproximativ egale cu cantitatea unghiilor proprii (care sunt mai mereu taiate scurt). Da, exceptie de la regula asta mai fac si chestiile care imi plac mult. Dar tot nu se compara cu ce e atunci cand vine vorba de inghetata. Alte dulciuri care imi plac mult le consum in cantitati sa zicem normale, inghetata in cantitati care i-ar fac si pe Shaggy sau Scooby invidiosi. O consecinta a chestiei asteia ar fi ca inghetata nu prea o impart. Si nu prea imi ramane pe mai tarziu. Ciocolata si dulciurile obisnuite imi raman mereu intinse prin casa dupa ce le incerc... pana gasesc pe cineva sa ma scape de ele. Inghetata... pot manca si spre jumatate de kilogram singura. Da, intr-o singura repriza. Doar cu pepene mai reusesc sa bat recordul asta.

Iar acum s-a incalzit. Au inceput sa apara pe afara lazile frigorifice cu inghetata, au inceput sa se extinda spatiile dediate prin magazine. Ceea ce ma face fericita. Eu oricum am pofta de inghetata si in ianuarie la minus 20 de grade, dar atunci e mult mai greu de gasit inghetata interesanta. Iar eu vreau sa incerc chestii noi si interesante, nu ma intereseaza sa ma reintorc la aceleasi inghetate. Dar acum am dat si de chestii noi.

Algida. Carte d'Or. Muffin (ambalajul arata diferit fata de Algida Carte d'Or Muffin de la unguri). Mi-a placut. Una dintre cele mai bune chestii din gama Carte d'Or incercate de mine pana acum. Ce se vede deasupra nu reprezinta un strat de bucatele de alune ci un strat de bucatele de briose. Ceea ce e pe gustul meu. La fel ca si siropul de ciocolata, care mi s-a parut delicios. In continuare, Crema Fiorentina Affogato all'Amaretto (care insa eu nu mai stiu sa se mai gaseasca pe undeva) ramane preferata mea din gama Carte d'Or pe care am incercat-o eu pana acum, dar nici asta nu e foarte departe.

Ice-Mastry. Cred ca vara trecuta a fost prima data cand am incercat vreodata ceva de la ei. Au fost chestii mici, cum ar fi Tortelino sau Basala (din varianta pe bat, nu la cutie). Si cum astea doua mi-au placut mult, acum doua saptamani mi-am luat si primele doua cutii mari, ambele din gama Garden Party. Si o inghetata sandwich, Rockefeller.

Inghetata sandwich a fost cea in varianta cu ciocolata, care in mod... sa zicem "traditional" este sortimentul meu preferat. Asta pentru ca, atunci cand eram mai mica, habar n-aveam de majoritatea sortimentelor pe care le-am incercat in ultimii ani. Nu imi placea inghetata cu vanilie. Nici acum nu imi place daca e doar vanilie simpla. Si nu stiam ca pot exista alte sortimente care sa ajunga sa-mi placa chiar mai mult decat ciocolata. Primul astfel de sortiment a fost cel cu rom si stafide, pe care l-am descoperit in anul doi. Mai tarziu am descoperit inghetata cu lamaie (excelenta mai ales atunci cand are si coaja rasa de lamaie prin ea, asa cum a avut inghetata pe care am incercat-o ieri) si alte sortimente "alcoolice": Bailey's, lichior de visine, amaretto, zabaione, pina colada.

Revenind la inghetata sandwich incercata acum doua saptamani. Fiindca sortimentul asta (ciocolata) a fost sortimentul meu preferat (si ramane in continuare sortimentul meu preferat dintre cele care se gasesc usor), cred ca e clar ca am incercat cam toate inghetatele cu ciocolata care se gasesc pe la noi. Si, chiar daca mijlocul de inghetata din Rockefeller mi-a placut la gust, nu e in nici un caz Movenpick Swiss Chocolate si nici macar La Cremeria cu ciocolata si lichior de visine sau Nirvana ChocoBrownie (sau cum i-o fi zicand exact, ca nu mai tin mnte si nu mai am nici poze, s-au dus cu hardul). Biscuitii m-au cam dezamagit. La gust mi s-au parut buni, dar m-as fi asteptat sa se inmoaie mai mult de la inghetata dintre, mai ales in conditiiile in care eu am luat dracia de la un magazin de langa mine inghetata bocna, am urcat sus, am scos-o din ambalaj, am taiat-o in bucatele pe care le-am lasat intr-un pahar pana cand inghetata a devenit cremoasa.

Garden Party. Tiramisu cu sos de ciocolata. Sa clarific o chestie. Nu e tiramisu veritabil. Ca ala nu imi place pentru ca e cu mascarpone. Si eu detest orice fel de branza + chestiile inrudite. Asa ca sunt atenta la ingrediente de fiecare data cand imi face cu ochiul ceva cu tiramisu. Sa nu fie cu mascarpone. Ca atunci iese din discutie. Daca nu e tiramisu veritabil, in general e o chestie care imi place. Mai ales in partea de deasupra, ca e acoperita cu pulbere de cacao. Si cum mie imi plac mult chestiile cu gust intens de cacao... Asta in general. Cutia asta de inghetata nu mi s-a parut ceva fenomenal. Am terminat rapid partea de deasupra (partea in care gustul era influentat de pulberea de cacao si siropul de ciocolata si apoi nu m-a mai tentat restul). Zabaione cu migdale. Imi place gustul de migdale, imi place mirosul, dar... detest sa mestec la migdale.De aia prefer migdalele sub forma de pasta... sau sub forma de lichior (amaretto). Asa ca le-am racait cu lingurita de deasupra. Si a ramas doar inghetata cu aroma de zabaione. Mmmm... asta mi-a placut. Chiar are gust de zabaione. Si da, am terminat aproape toata cutia intr-o singura repriza inainte sa se topeasca. Ca si in cazul inghetatei de la Algida. Care a fost in aceeasi zi. N-am exagerat cand am spus ca la inghetata si la pepene ii bat si pe Shaggy sau Scooby.

Ah, si ieri, in timp ce imi mancam inghetata, mi-am dat seama de doua chestii. Nu-mi place ca atunci cand comand inghetata la pahar si imi pune frisca peste sa o simt calda in gura (la frisca ma refer). Nu imi place sa dau de nasturei de gheata in unele parti ale cupei de inghetata... in timp ce se topeste in partea dinspre exteriorul paharului (e drept ca asta a fost doar in cazul uneia din cele trei cupe).