Adresa blogului este brontozaurel.blogspot.com/ncr !!!
Postare mai nouă ► ◄ Postare mai veche

va trezeste ceva amintiri? mie nu...

inghetata Polar

Voiam sa scriu despre chestia asta acum un an. Dar pana la urma n-am mai avut chef. Insa in urma cu vreo doua? trei? saptamani am auzit intamplator o discutie in cora. Eram la inghetata si un cuplu a aparut langa mine. Cam de varsta mea amandoi, poate ceva mai tineri. De obicei am deviatie cand se apropie cineva, chiar daca e vorba doar de o mamica plus copil mic. Asa ca m-am indepartat putin de ei. Nu prea tare pentru ca eram curioasa sa studiez daca nu cumva in zona respectiva au sortimentul asta de inghetata. Asa ca am putut sa vad si sa aud cum tipa si-a tras prietenul de mana si i-a aratat ceva - "uite, pui, inghetata din aia de care mancai cand erai mic! vrei?" Dupa ce au plecat, am trecut iar pe acolo si am vazut spre ce aratase tipa (poza din dreapta). Da, e produsa de Antarctica. Adica producatorul de inghetata a carui sigla seamana cu sigla durex. Adica e intr-un dreptunghi cu colturile rotunjite.. Nu stiu daca am mai povestit, dar acum doi ani mi s-a intamplat sa vad o cutie frigorifica albastra cu sigla Antarctica pe ea si sa mi se para initial ca acolo e o reclama la durex extra safe.

Polar. Eu am auzit de ea recent. Am citit pe alte bloguri, i-am auzit pe altii pomenind-o. Eu nu tin minte sa ma fi intalnit vreodata cu ea cand eram mica. N-o asociez cu copilaria. Asa cum nu asociez cu copilaria nici o multime de alte chestii de care majoritatea celorlalti de varsta mea (interval destul de larg, plus/ minus 10 ani) isi aduc aminte cu nostalgie.

Si, pana sa mi-o identifice altii clar, eu crezusem ca inghetata Polar care a revenit e asta. Sau asta.


Nu tin minte banane pe dulap. Nu tin minte compot de visine de la alimentara. Nu tin minte ciocolata ROM. Am auzit de ea tarziu, dupa ce intrasem la liceu ('98-'99). Pepsi tin minte vag... parca atunci cand am fost la mare am baut asa ceva. Cand mi-am serbat ziua la gradinita tin minte sigur ca tati a adus ceva suc de portocale. Gume Turbo... stiu ca alti copii erau cu asa ceva. Mie nu mi-a placut guma de mestecat. Stiu ca am fost curioasa ai mei m-au lasat sa incerc, am incercat sa mestec la ea, nu mi-a placut, nu m-am mai atins niciodata de asa ceva. Mda, cam aceeasi poveste ca si cu cafeaua si cu alcoolul.

Anul trecut a fost vorba de articolele astea. A fost prima data cand am auzit de frunza. Cand eram mica n-am auzit de asa ceva. Si nici de celelalte de aici (in afara de elastic). Si nici de tintar, hotii si vardistii, pac pac, sticluta cu otrava. Cred ca am auzit de tara, tara vrem ostasi si de ratele si vanatorii, dar nu stiu cum erau... nu tin minte sa fi jucat.

Nu m-am dat cu sania pe derdelus. Si nici cu punga. Nu m-am dat pe tobogan cat am fost mica. Cu exceptia celui mic in forma de delfin din parcul central (Parcul Titulescu cred ca se numeste acum daca nu ma insel) si a inca unuia (din beton si ala) care era pe malul lacului unde am fost la pescuit cand am mers la mare la Mamaia in '89. Pe altele m-am dat doar dupa ce deja eram ditamai capra...

Nu m-am jucat cu alti copii. Daca exista cineva care isi imagineaza ca acel "antisocial" de sus e pus acolo doar asa, ca sa fie, pentru ca suna interesant, sau dracu' mai stiu eu de ce... se insala. Chiar sunt. Foarte. Nu ieseam decat foarte rar afara. Si atunci ieseam singura la barele de batut covoare. De cele mai multe ori stateam in casa si citeam. Si imi imaginam continuari sau alte finaluri pentru cartile citite, ma foloseam depozele din carti ca sa desenez eu personajele si apoi sa le decupez si sa ma joc cu ele. Sau incercam diverse acrobatii pe diverse piese de mobilier din casa. Asa am ajuns sa demolez o canapea. Si sa-i fac pe ai mei sa nu mai circule prea aproape de patul lor... pentru ca era plin de arcuri iesite afara prin panza. Asa am stat si cinci ore la mine in camera tragand de picioare ca sa reusesc sa imi aduc calcaiele pe umeri asa cum vazusem la televizor intr-un spectacol de circ.

Si apoi am ajuns la scoala si a aparut matematica. Si am inceput sa ma joc cu probleme suplimentare. Si Cartoon Network. Si in capul meu prost o groaza de alte idei date de desenele animate...

11 pareri la va trezeste ceva amintiri? mie nu...

  • cine: liviuberdila delete comment icon
    cand:
    Sa inteleg ca cineva ti-a zis ceva de genul "nu stii ce ai pierdut"? Nu am fost niciodata fan sa incerc toate "must do-urile" doar pentru ca le facea toata lumea, atat timp cat exista alte lucruri care imi plac, le fac pe acelea. Bun, nu ai stat pe pres cu papusile pe scara blocului, nu ai sarit elasticul ("frunza", oricum, era pentru cei mai mari, peste 10 ani), ce conteaza? Sunt simple jocuri, nimeni nu a devenit mai bun si mai destept pentru ca s-a jucat in fata blocului. Conteaza, intr-o anumita masura, la capacitatea de a comunica si de a te integra in grup insa aptitudinile astea se pot lua si din alta parte.
    Nici eu nu am stat prea mult pe afara, de unele din jocuri am auzit, i-am vazut pe altii jucandu-se dar nu le-am jucat sau nu mai tin minte sa fi facut asta insa prea putin m-a interesat pentru ca nu ele mi-au modelat caracterul si nici nu am devenit vre-un dusman al societatii.
  • cine: C. Foghel delete comment icon
    cand:
    Probabil ca nu ai prins perioada aia in care jocurile astea erau singurele optiuni pentru un copil. Eu am 35 de ani, clar ca, acum 30 de ani nu puteam face altceva decat sa bag mare la 7 pietre, calarita pe umeri in raul Moldova, sa fac baie in Strandul Municipal si sa mananc Polar :) Sau sa trag cu cornete de hartie suflate pe teava, sa joc mai toate jocurile pe care le-ai enumerat tu si, totusi, sa nu joc NICIODATA fotbal... Fiecare generatie are placerile ei, la urma urmei, nu?
  • cine: brontozaurel delete comment icon
    cand:
    @liviuberdila: Nu mi-a zis nimeni asta, e pur si simplu sentimentul ala de "out of place" cand altii discuta infierbantati despre o chestie si eu habar n-am despre ce vorbesc... am sentimentul ala chiar daca nu ma pasioneaza chestia respectiva si nici macar nu-mi doresc sa ma pasioneze ca sa scap de sentimentul respectiv. Un fel de ganganie care bazaie enervant, dar nu suficient de enervant ca sa te opresti din ceea ce faci doar ca s-o faci afis...

    Cat despre capacitatile de comunicare, la mine sunt urmatoarele: sa tac, sa marai, sa ridic din umeri, sa ma invart pe calcaie si sa plec.



    @C. Foghel: Am 27 de ani si jumatate. I-am auzit si pe cei cu vreo doi ani mai mici decat mine vorbind despre chestiile astea.
  • cine: Arisu delete comment icon
    cand:
    Eu mă jucam doar Rațele și vânătorii, Mațele-ncâlcite (ne prindeam de mâini ca într-o horă și apoi ne amestecam fără să desfacem mâinile; unul dintre noi era doctorul, iar acesta avea rolul de a descâlci mațele fără să le rupă, adică fără să rupă legăturile de mâini), elastic și prinsa la groapă (asta era un fel de leapșă în jurul unor gropi mari făcute cu excavatorul - coboram în groapă, urcam pe mormanele de pământ de lângă ca pe niște dealuri, cădeam, alergam iar).

    Am stat și cu păpușile pe preș în iarbă și încercam să le fac haine noi. Habar n-am de ce foloseam numai foarfeca, nu și ață cu ac, iar rezultatul era că păpușile rămâneau și fără hainele din fabrică. Apoi le măzgăleam cu carioca, adică le fardam. Nu conta că arătau apoi ca niște monștri.

    Am mai făcut trasee de curse pentru mașini, folosind un băț sau un carton cu care netezeam praful și pământul din fața blocului. Traseele erau atât de complicate încât se întretăiau mai ceva ca mațele-ncâlcite.

    De înghețata Polar nu-mi aduc aminte, eu mâncam doar înghețată făcută la dozator din apă și zahăr, din aia care stătea pe un patrulater de napolitană. Gumă Turbo nu mestecam, doar colecționam abțibildurile. Când aveam dubluri le jucam la zaruri. Îmi plăceau bomboanele Cip, erau mici de tot și colorate, iar cutia era cam singurul recipient mic în care puteai ține apă sau alte lichide. Îmi plăcea sucul Tropicana, era la pungă și avea pai. Și Tropicana îmi cumpăram mereu din banii câștigați la jocuri electronice (asta era prin '92). Apoi am crescut și jocurile de noroc au devenit total neinteresante pentru mine, altfel aș fi ajuns la închisoarea datornicilor.

    M-am dat cu sania pe derdeluș. Și acum am sanie, dar mi-e frică. Plus că urăsc iarna, zăpada, frigul, hainele groase în care de-abia îndoi mâinile, căciulile și fularele. M-am dat pe tobogan și m-aș da și acum, dar limita e de 45 kg la modelele astea noi din plastic. Iar în leagăne sau balansoare nu prind niciodată loc, mereu sunt ocupate de copii.

    Dar cel mai mult râd când îmi aduc aminte cum mă băteam cu alte fete: ne potriveam mâinile palmă-în-palmă și ne împingeam. Cine cădea prima pierdea. Și soră-mea îmi făcea galerie. Și chiar după '90 am cunoscut primii martori ai lui Iehova, aveau o fată de vârsta mea pe care o chema la fel ca pe mine și pe care trebuia mereu s-o fac să cadă. Nu mi-aduc aminte de ce. Poate pentru că mă ruga soră-mea, eu fiind aproape deitate în ochii ei. Cred că de atunci nu suport pocăiții. Știu că am fost rea, dar acum e cam târziu pentru păreri de rău.

    Între timp m-am mai înmuiat. Dacă azi ar veni să mă bată toți copiii care și-au luat cafteală de la mine, aș fi în mare pericol. Nici nu știu cum am ajuns șoarecele de bibliotecă de azi.
  • cine: brontozaurel delete comment icon
    cand:
    @Arisu: Eu sunt in stare sa sar in continuare la bataie. Ca sunt absolut convinsa ca ies sifonata rau e partea a doua.


    @greensphera: Ceea ce faci poarta un nume. Hmmm, cum ii zicea? Spam nesimtit.
  • cine: ex-silentio delete comment icon
    cand:
    Îmi pare rău că nu am jucat frunza când eram mic. Nici măcar nu am auzit de ea până acum. În rest,am jucat alte jocuri. Partea proastă e că nu mă pricepeam la nici unul cum trebuie, când se făceau echipe eu întotdeauna eram ales ultimul. :)
  • cine: brontozaurel delete comment icon
    cand:
    Ah, si eu eram aleasa ultima cand se faceau echipele la sport la scoala. In liceu s-au mai schimbat lucrurile la baschet. Eram mica, inceata, dar puteam sa sar si sa dau la cos...
  • cine: Anonymous delete comment icon
    cand:
    "Polar. Eu am auzit de ea recent. Am citit pe alte bloguri, i-am auzit pe altii pomenind-o. Eu nu tin minte sa ma fi intalnit vreodata cu ea cand eram mica. N-o asociez cu copilaria. Asa cum nu asociez cu copilaria nici o multime de alte chestii de care majoritatea celorlalti de varsta mea (interval destul de larg, plus/ minus 10 ani) isi aduc aminte cu nostalgie."

    inghetata aia o vedeam in fiecare zi. era o toneta aba langa 27 chiar la iesirea din scoala. dar stiu ca nu-mi placea :)

    eu eram fan al inghetatei de tip casata (cofetaria prichindel de pe rep, sau chiar localul casata din pta sfatului )
  • cine: brontozaurel delete comment icon
    cand:
    Casata tin minte. In Piata Sfatului imi mai placea la Floare de Colt. Nu mai tin minte absolut nimic despre prajituri, dar tin minte scaunele si peretii si luminile.

    Prichindel nu-mi spune nimic. Stiu ca era o cofetarie pe Republicii cu oglinzi pe pereti, scaune si masute joase, scaunele cu cate un picior si invelite intr-un fel de piele rosie... dar nu mai tin minte cum se numea...
  • cine: Anonymous delete comment icon
    cand:
    princhindel era lipita de ea (probabil aceeasi sursa / casade comenzi - speculez doar) si intrai intr-o camera aveau o vitrina in dreapta spre capat si vindeau inghetata si cateva prajituri superbe. in liceu stiu ca eram innebunit dupa baclavaua facuta acolo. din pacate a disparut imrepuna cu casata.

    cofetaria cu oglinzi e inca acolo si o vizitez uneori pentru "mascote" si savarine
  • cine: brontozaurel delete comment icon
    cand:
    Hehe, mascotele imi placeau si mie... Inca imi plac...
Da-ti si tu cu parerea

Da, ma intereseaza si parerea ta!

Mai jos se pot scrie tampenii. Nu mai mari ca alea de mai sus...
Insa inainte de orice altceva, vezi cum se comenteaza: indrumar tehnic si reguli!
HTML acceptat: <b>, <i>, <a href=""> (fara alte atribute)
Abonare comentarii