on the verge of extinction... again

Asa urla azi o copchila pe langa care am trecut.

Am fost sa-mi fac pasaport. Prin zapada. In caz ca ajuta chestia asta pe cineva, am fost la sediul din sectorul 3, trecut pe site ca Lucretiu Patrascanu nr. 3-5, desi e pe partea cu numere pare si e de fapt pe Aleea Barajul Iezeru. Ca sa fie mai simplu pentru toata lumea, cladirea e cea din curte, cea alba din dreapta, nu cea verde din stanga (click pe acel logo Google din coltul ei de stanga jos ca sa se deschida in tab nou si sa puteti iesi din Street View... nu stiu de ce nu merge asta in embed - ajutor?):

De acolo m-au trimis la CEC sa platesc taxele. Cea mai apropiata agentie e la Costin Georgian, la cativa pasi de metrou. Street view (aceeasi problema cu embedul, scuze):

M-am intors inapoi cu dovezile de plata de la CEC, usa era inchisa acum, am incercat la cea de langa, aia s-a deschis si am rezolvat-o rapid, in cateva minute. Cred... sper ca macar in poza de pasaport n-am mai iesit blonda ca in buletin.

Amuzant, nu m-a deranjat zapada. Si nici macar frigul. Pe undeva, la nivel de teorie, imi displace vremea asta. Pe de alta parte, sunt rapida. Mult mai rapida decat majoritatea celorlalti oameni. Mi-am petrecut ziua ocolind si depasind. Si asta ma face sa ma simt puternica.

Sunt trista. Din cauza asta. Wish I could be better, but I'm not...