Adresa blogului este brontozaurel.blogspot.com/ncr !!!

Arhive octombrie 2013

dincolo...

Ud. Parul meu. Pe obraz, pe lateral, in spate, nu, mai in spate, sub parul care cade peste ureche. Zgarietura de ieri sau de acum doua zile sau... nu stiu. Stiu doar ca unghiile mele au facut-o. Pentru ca trebuia sa fac ceva. Cu mainile, sa fac ceva.

Imi place cum curge piesa asta. Ridica-te! Loveste! Loveste, loveste... Loveste, la dracu'! E parul meu si e ud. Si totul e in dezordine. Nu doar in jur, in camera, e asa in toata casa. Am genti cu haine primite de la ai mei, sacose cu diverse, unele zac in mijlocul camerei de la sfarsitul lui iulie. E aproape noiembrie, la dracu'!

Pachetul cu hartie igienica a fost ultimul aruncat acolo. Hartie igienica Zebra. Cristina mi-a zis prima data de ea, acum mai bine de cinci ani, in primavara lui 2008. Eram studenta atnci. E sinistru cum trece timpul. Primul pachet luat atunci era cu aroma de piersica, asta e cu aroma de portocala.

mucegai si scorpioni

Ar trebui sa lucrez la prezentarea pentru Full Frontal, dar nu ma simt in stare...

Pana acum cativa ani nu am avut problema. Posibil si din cauza ca pana acum cativa ani nu am avut termopane, dar sigur probabil ca nu voi sti niciodata.

A fost timid la inceput. In partea de jos a unui stalp din baie. L-am spalat, dar a revenit. Ba chiar s-a extins. In sus, pana pe plafon, in lateral pe ambii pereti. L-am tot curatat si el a tot revenit, de fiecare data pe o suprafata mai mare decat inainte.

Pe la inceputul anului, am primit o solutie anti-mucegai de la tati. N-a facut mare branza si s-a mai si terminat acum cateva saptamani. Cam tot in zilele alea, s-a intamplat sa-mi atraga atentia un produs semnalizat cu "NOU" intr-un pliant Carrefour: Cilit Bang anti-mucegai. Daca tot mi se terminase solutia, hai sa dau o tura prin Carrefour poate gasesc dracia noua, mai ales ca versiunea pentru curatat jegul din baie s-a dovedit a fi foarte eficienta. Versiunea pentru curatat jegul din baie fiind cea in haine portocalii. Cea pentru mucegai e in haine albe.

Berlin, aftermath & repeat

Cumva m-am tarat pana la sfarsitul prezentarii. Nu stiu de ce, nu stiu cum. Am stiut din primul moment ca am busit-o. Sincer, dupa mine a fost cea mai proasta prezentare de la conferinta. Nu ma asteptam la reactii pozitive. Dar au fost destule. 200 de urmaritori noi pe twitter in ziua aia si inca 200 de atunci. Printre care Brendan Eich (a creat JavaScript), John Resig (a creat jQuery), Lea Verou (a creat Dabblet), Nicole Sullivan (CSSLint, OOCSS), Chris Eppstein (Compass), David Storey (W3C, Opera) si asa mai departe...

Inregistrarile au aparut pe YouTube. Si am fost si mai nemultumita dupa ce am trecut prin ele. Chiar daca este al treilea clip dintre cele de la conferinta asta ca numar de vizionari. Am busit urat cateva explicatii, am fost foarte nesigura si evident nepregatita.

Am incercat sa vin cu o versiune scrisa, o s-o las balta insa pana in decembrie pentru ca nu merge. Ar trebui sa ma apuc de prezentarea pentru Full Frontal, dar sunt varza.

Mai mult, la doar 10 zile dupa ce decolez de la Londra, o sa aterizez iar la Berlin. Pentru o alta prezentare. Tot 3D, de data asta explicat cum poate o figura geometrica sa explodeze si bucatile sa se recombine intr-o alta (demo 1, demo 2).

avem nevoie de mai putini idioti...

... de ambele parti.

Un gand pe care l-am avut saptamana trecuta cand m-am trezit claxonata de o masina aflata la doua benzi distanta (!!) pentru ca nu actionam. Adica nu ma apropiam de marginea trotuarului sa cobor in strada pe trecere si sa traversez.

In primul rand pentru ca tocmai se "varsau" toate masinile care asteptasera la semaforul din deal, iar experienta m-a invatat ca e plin de grabiti care nu-s prea incantati sa piarda timpul cu oprit la o trecere, unii ajungand pana la a claxona si injura pietonii sau pe cei din masinile din fata care au oprit deja. Iar in conditiile in care am patit eu, care-s destul de capra neagra, asta... nu vreau sa-mi imaginez cum le pune nervii la incercare o babuta de 80 de ani care de-abia se deplaseaza.

Nu, nu spun ca toti sunt asa. Dar nici eu nu-s vreo mama omida sa le cunosc tuturor intentiile si franele. Asa ca am obiceiul de a nu prea calca pe trecere daca vin masini pe toate benzile. Una singura, ne ocolim noi, ca stiu ca nici grabitu' n-are chef sa-i fac praf botu' masinii. Mai ales ca daca crap, nu i-o plateste Sfantu' Petru. Poate doar Sfantu' Asteaptaaaaa!

Pe de alta parte, stiu ce inseamna sa stai cu nervii intansi ca l-ai vazut pe pieton(t) pe margine si Mosu' tot nu ti-a adus globu' ala de cristal care ti-ar putea spune ce-o fi in creieru' lui, daca iti sare in fata masinii sau nu.