Adresa blogului este brontozaurel.blogspot.com/ncr !!!
Postare mai nouă ► ◄ Postare mai veche

Insomnium - o istorie video (si nu numai)

I-am descoperit acum mai bine de trei ani. Prin iulie 2008. M-am impiedicat pe YouTube de un clip de genul "my top 10 melodic death metal bands" si erau si ei pe lista. Nici nu mai tin minte cu ce piesa, tin minte doar ca dupa aia i-am cautat pe YouTube si prima piesa pe care am ajuns sa o ascult obsesiv a fost cea care da titlul primului lor album - In the Halls of Awaiting (I've faced the demons of might, passed away into shades). Absolut superba, versurile mi se par geniale, in continuare imi place in draci, desi uneori parca e prea linistita pentru cat de nelinistita pot fi eu.

Am inceput "sa sap", voiam sa trec prin tot ce scosesera, sa aflu mai multe despre ei. Finlandezi, relativ "proaspeti", cu primul album (In the Halls of Awaiting) iesit doar cu sase ani inainte sa aflu eu de existenta lor, in 2002, al doilea (Since the Day It All Came Down) in 2004 si al treilea (Above the Weeping World) in 2006. Au devenit foarte rapid una din cele mai mari obsesii muzicale ale mele. Pentru ca au versuri absolut superbe. Sunt ei finlandezi, dar sunt mai mult decat capabili sa scrie versuri fenomenale in engleza. Pentru ca suna exact asa cum imi place mie. Au momente brutale, si in acelasi timp sunt mereu foarte melodici - eu personal i-as considera ca fiind mai usor de acceptat chiar si de oamenii care in general nu inghit "the growling singing style" (cred ca exact asta a fost motivul pentru care mi-au placut in draci Amon Amarth de la prima ascultare in conditiile in care eu nu mai ascultasem death metal pana atunci... daaa, de-abia astept sa-i vad in noiembrie! si, da, o sa apara o postare despre album... am scris-o din martie, dar n-am mai apasat niciodata butonul ala de Publish). Sunt constienta de faptul ca pragul meu de toleranta nu mai e de multisor la acelasi nivel cu al majoritatii oamenilor, mie imi place stilul asta daca se potriveste cu mesajul (mi s-ar parea groaznic daca Johan Hegg ar suna altfel atunci cand canta "I raise my axe above my head, my eyes stare in furious rage, yet more blood will be shed") pentru ca din punctul meu de vedere e cel mai bun mod de a ilustra anumite stari (si frustrari), dar mi-e greu sa pricep cum ar putea sa deranjeze o piesa de genul asta. Si apoi o chestie care imi place la nebunie sunt trecerile bruste de la calm la brutal si invers. In the Halls of Awaiting incepe asa linistit si dupa nici jumatate de minut loveste brusc. Si dupa alte trei sferturi de minut se linsteste iar. Imi place asta la nebunie. Probabil pentru ca exact asa sunt si eu...

Apoi s-a intamplat minunea cu aripa. Si tin minte ca am sters toata muzica pe care o aveam pe telefon. Am mai pus iar doar Amon Amarth (obsesie mai veche de-a mea) si Insomnium. Si cele mai mari obsesii au devenit The Bitter End (now it's the time of grieving, reign of sorrow in my heart, all i have ever wanted is today forever gone), Bereavement (they who never got sorrow, grinding grief in their hearts... never lost a thing, never had a thing) si Closing Words (you must stop your bleeding before you run yourself dry). Si Last Statement (no one wins tonight, no one gets a closure, no one walks away victorious). Si destule altele care mi-au placut la nebunie, dar care n-au ajuns sa ma obsedeze chiar asa. Ill-Starred Son (mirthless is this wandering through hollow days, like a pale ghost I waste away in this foul world), The Elder, In the Halls of Awaiting, Nocturne, Daughter of the Moon (sunless is the path we roam, bitter is the air we breathe), Resonance, Death Walked the Earth (these are our waking hours, in cold sunlight we pine away towards yet another morning, till following hopeless day), Disengagement (evoking memories of life - of the life long lost, buried in ashes of love and joy), Change of Heart (adoration all too strong pushed the two apart), In the Groves of Death (in the woods the fiends sigh, I swear I heard the demons neigh), The Gale (when it rains, it pours like hell...). Asta aveam in urechi si in cap de fiecare data cand mergeam la spital pentru schimbat de bandaje, radiografii si, mai tarziu, kinetoterapie. Si cu asta adormeam in fiecare noapte. Aveam laptopul pe masuta din cealalta parte a camerei, setam un sleep time si il lasam sa cante. Insomnium, bineinteles. Atunci a inceput sa-mi placa mai mult cum suna laptopul decat cum sunau boxele. Pentru ca era un sunet mai metalic decat cel produs de boxele mele normale - acum n-as mai putea asculta muzica de la ele, mi se pare ca suna prea infundat, si eu vreau sunetul ala mai metalic. Si mai tarziu a inceput sa ma obsedeze Drawn to Black (first beckoned to step from the twilight to glare, then left in the dark for the demons to share). Care ramane pana astazi piesa mea preferata de la ei. Chiar daca intre timp au mai scos un album (Across the Dark in 2009), un single (Weather the Storm la inceputul anului asta) si acum mai e doar o luna pana la iese albumul lor cu numarul 5 (One for Sorrow). Dar despre astea putin mai incolo. Cred ca titlul promitea o istorie a videoclipurilor...

Intamplator, primul videoclip de-al lor de care m-am impiedicat in vara lui 2008 a fost chiar primul lor videoclip (ma rog, sansele erau "fifty-fifty" avand in vedere ca pana atunci scosesera doar doua). Este vorba de videoclipul pentru piesa The Elder, de pe primul lor album (In the Halls of Awaiting). La capitolul videoclipuri propriu-zise (adica avand o idee, un concept, nu compuse doar din bucatele filmate live) e probabil preferatul meu, chiar daca e cel mai prost filmat dintre toate videoclipurile lor. Si probabil singurul pana acum facut dupa o piesa dupa care sunt cu adevarat nebuna. I'm a whirl deep in dark waters, a stare in the shades of fir-trees, I'm riding above with north wind, herding the black clouds of rain... mine is the kingdom, far from the moon to the sun...

Pentru al doilea album (Since the Day It All Came Down) nu au avut nici un videoclip (desi hehe, asa mi-ar fi pacut sa existe pentru Bereavement sau pentru Closing Words).

Dar exista un videoclip pentru o piesa de pe al treilea album (Above the Weeping World) - Mortal Share. Nu e printre piesele dupa care sunt moarta, tot ce mi-a ramas in cap din ea a fost too far away to hear our calls, too far away to care at all, insa videoclipul e mult mai bine facut decat cel pentru The Elder.

In 2009 a iesit cel de-al patrulea lor album, Across the Dark, si, din nou, un videoclip pentru una din piese. Pentru Down with the Sun. Din nou, nu e pentru o piesa dupa care sa fiu nebuna, clar as fi preferat sa aleaga urmatoarea piesa de pe album - Where the Last Wave Broke, nu ma omor nici dupa ideea videoclipului, dar e mai bine facut decat precedentele.

In septembrie si octombrie 2010, Insomnium au fost in deschiderea concertelor Dark Tranquillity (turneul Where Death Is Most Alive, remember?). Cu putin timp inainte inregistrasera o noua piesa, Weather the Storm, impreuna cu Mikael Stanne. Piesa pe care a facut setlistul concertelor din toamna trecuta (in paranteza, dupa ce am vazut setlistul tipic pentru toamna trecuta, mi-a fost destul de clar ca nu prea as vrea sa-i vad in deschiderea altei trupe acum ca au ceva mai multe albume si, in consecinta, mai multe piese dintre care sa aleaga... pentru ca n-au mai facut setlistul multe piese care faceau setlistul in trecut si care mie imi plac in draci - Bereavement, Last Statement, The Elder si nici macar Daughter of the Moon). Si la al saselea concert (cred), cel din Londra (28 septembrie, Underworld), si-a facut aparitia pe scena si Mikael Stanne. Concertul a fost filmat si materialul a fost folosit pentru videoclipul piesei. Piesa care e excelenta (and even if you crush my body and drain it to the last drop, you can never touch my spirit, you can never touch my soul). Si chiar imi place si videoclipul... a prins destul de bine atmosfera de concert, e cu un public real (not a CGI crowd).

Zilele trecute. A aparut ceva nou. Un videoclip pentru o piesa de pe albumul care urmeaza sa iasa peste o luna, One for Sorrow. Through the Shadows (you can't win always, but you can lose every time).

De mine s-a lipit mai tare Unsung (prima piesa de pe noul album, lansata la sfarsitul lui august, piesa care e incredibil de "catchy"). N-are videoclip, dar trebuie sa o pun aici... mine is this unhallowed sleep, deathless wait under the trees... all the years in vain I fought, all my deeds have gone to nought...

2 pareri la Insomnium - o istorie video (si nu numai)

  • cine: Garm delete comment icon
    cand:
    Am ascultat si eu primul album dar nu m-au impresionat in mod deosebit si nu i-am mai urmarit. Pe vremea aia eram mare fan Eternal Tears Of Sorrow. Nu stiu daca ii stii dar daca nu cauta Chaotic Beauty si A Virgin And A Whore, nu o sa fii dezamagita.
  • cine: brontozaurel delete comment icon
    cand:
    Do know. Do like :)

Da, ma intereseaza si parerea ta!

Mai jos se pot scrie tampenii. Nu mai mari ca alea de mai sus...
Insa inainte de orice altceva, vezi cum se comenteaza: indrumar tehnic si reguli!
HTML acceptat: <b>, <i>, <a href=""> (fara alte atribute)
Abonare comentarii