on the verge of extinction... again

Vorbeam ceva mai devreme cu un prieten din Londra. Si m-a intrebat cum a fost Pastele. N-aveam chef sa povestesc despre asta, asa ca am bagat poze... Cu porumbeii, cu ciocolata de Paste, cu iepuroii cu care m-am jucat, cu noul tricou cu Bugs Bunny & Lola, din gradina botanica.

Si mi-a zis ca se pare ca am avut un Paste grozav. Iar eu m-am blocat. Si am schimbat subiectul.

Nici eu nu sunt sigura pe ce vreau, ce gandesc de fapt. Nu stiu daca pur si simplu e vorba de faptul ca nimic nu ma multumeste vreodata sau de tendinta de a prezenta doar partea acceptabila si de a tine pentru mine restul. Din moment ce din exterior lucrurile par roz inseamna ca... ori nu ma pricep eu sa vad partea buna, ori nu vreau sa arat la exterior partea proasta. Sau mai exista si a treia varianta care e de fapt o combinatie intre primele doua...

Stiu insa sigur ca ma simt obosita, lipsita de energie. As vrea doar sa zac undeva si sa ascult muzica. Piesa asta ma bantuia in timp ce ne plimbam azi ieri prin gradina botanica.